Ponturi Sigure Pentru Pariuri Sportive


joi, 23 ianuarie 2014

Monoglutamatul de sodiu ne distruge creierul


Rafturile din supermarketuri - adevărate cimitire pline cu cutii, borcane, pungi, conserve in care "zace" , îngropată  în aştepare, hrana noastra de toate zilele. Nici nu respiră, nici nu răsuflă, nici nu mişcă.
Am să încep acest articol cu o atenţionare: “Cel mai bun lucru pe care îl poti face pentru creierul tău este să nu mai consumi MSG”. 

Toţi am auzit de droguri. Ştiaţi că cele mai multe dintre ele au la bază plantele? Spre exemplu, cocaina este un drog extras din arborele de coca, un arbust original din America de Sud. LSD (sau “inspiraţia artiştilor”!) este un drog “recreaţional” extras dintr-o ciupercă ce creşte pe boabele de orez. Opiumul, morfina şi heroina se obţin din “lacrimile” unei plante de grădină foarte atrăgătoare, o specie de
mac (Papaver Somniferum), “personalitatea” fiecărui drog fiind creată prin mici intervenţii aduse “în laborator”! Din aceeaşi plantă rezultă şi codeina, un medicament  care se găseţte în farmacii, prescris pentru afecţiuni pulmonare ca astm bronşic, insuficienţă respiratorie sau emfizem pulmonar. Să nu uităm de Marijuana, care nu este extrasă din nicio plantă ci, surprinzător, este însăşi planta, iniţial folosită ca medicament până când a fost interzisă. Mai are rost să spunem că alcoolul este produs în mod natural prin fermentarea sau distilarea unor plante? Sau că nicotina este substanţa activă dintr-o plantă – pe numele său tutun, tabac sau Nicotina Tabacum – care face parte din familia roşiilor, cartofului şi mătrăgunii?
Dar să nu vă impacientaţi (încă!), acest articol nu este despre droguri! Adică.. nu este despre drogurile mai sus menţionate pe care le ştim şi de care ne putem feri. Ci despre un “altfel de drog”, ascuns în majoritatea alimentelor procesate care se vând pe rafturi în magazine sau sunt servite în restaurante.

Este vorba despre un aditiv alimentar - pe numele său MSG sau monoglutamatul de sodiu – adăugat în alimente pentru a le potenţa gustul sau a da un gust exstraordinar chiar şi celor fără niciun gust. MSG este “un fel de drog” (de fapt, un drog!) extras dintr-o sursă naturală - ca şi celelalte droguri despre care am vorbit -,  mai exact din glutamatul din algele de mare.  
Şi dacă este un drog,  atunci de ce producătorii adaugă MSG în mâncare? La fel cum adaugă, în procesul de fabricaţie, acid citric, sirop de porumb, clorură de sodiu sau extras de chinină pentru a da gust acru, dulce, sărat şi respectiv amar unor alimente, adaugă şi “sare chinezească” sau monoglutamat de sodiu (MSG) pentru a da gust umami (cel de-al cincilea gust al nostru, cel mai bun gust, mai bun chiar decât gustul dulce) oricărui aliment “fără gust” sau a-l face pe cel deja bun la gust, şi mai bun.
Acest drog - denumit şi “sare chinezească” – este ingredientul secret din mâncarea chineazească. În prezent, se găseşte în mii de alimente procesate care ajung pe masa noastră: mezeluri de toate felurile, afumături, supă la plic, cipsuri, mancarea de tip fast-food, peste afumat, conserve de orice fel, vegeta şi foarte multe altele. Monoglutamatul de sodiu este o neurotoxină (excitotoxină) care stimulează şi contractă atât de tare celulele nervoase din creier – mai exact, din hipotalamus -,  încât la un moment dat acestea cedează.
Ce este hipotalamusul? Hipotalamusul este acea porţiune din creier care face legătura dintre sistemul nervos şi cel hormonal şi controlează temperatura corpului, activitatea glandelor endocrine, senzaţia de foame şi saţietate, senzaţia de sete, manifestările vegetative instinctuale de frică şi furie, reglează ritmul veghe-somn şi influenţează metabolismul.



        Ce sunt excitotoxinele? Sunt nişte substanţe chimice care stimulează excesiv celulele nervoase până când acestea se "scurt-circuiteaza" si “iau foc”. Dacă acest “foc neuronal” nu este stins, ci, din contră, este întreţinut de alte şi alte excitotoxine, atunci celulele “se ard” şi mor, ceea ce cauzează o permanentă deteriorare a sistemului nervos şi a creierului.

Într-un studiu pe puii de şoareci niciun semn de deteriorare mentală nu a fost vizibil imediat după ce li s-a introdus MSG în hrană, ci mai târziu, în perioada “adolescenţei”, când aceştia au început să nu mai dea randament în îndeplinirea “misiunilor” la care erau supuşi, iar peste un timp şi mai mare, s-au prostit “cu totul”! Şi dacă credeţi că acest studiu pe şoareci nu are niciun impact asupra noastră, vă spunem că
oamenii sunt de 5 ori mai sensibili la MSG decât şoarecii. Dacă până acum nu existau foarte multe studii despre impactul monoglutamatului de sodiu, astăzi cercetările recente dezvăluie că MSG este răspunzător pentru multe alte probleme de sănătate, şi nu doar pentru deteriorarea creierului, care rămâne însă încontinuare cea mai mare ameninţare.
Anumite organe din corp au receptori de glutamat, spre exemplu inima, iar o doza mare de MSG poate cauza tulburări de ritm sau chiar fibrilaţii arteriale. Din păcate, cei mai mulţi medici cardiologi nu fac legătura dintre MSG şi tulburările cardiace, astfel că pacientul primeşte doar tratament medicamentos iar originea afecţiunii rămâne nedepistată.

Consumul de MSG este în strânsă legătură cu depunerea grăsimii în jurul taliei – care trădează, de fapt, depunerea grăsimii în organele interne -, grăsime considerată “cea mai periculoasă”, fiind asociată cu arterioscleroza şi infarctul. Atenţie! O mare problemă cu MSG este aceea că se acumulează şi rămâne în sânge pentru perioade lungi de timp, ceea ce nu dă celulei nervoase posibilitatea de refacere.

Mamele şi copiii
Femeile însărcinate sau cele care îşi doresc să fie mămici pe viitor, trebuie să ia în considerare şi să reţină că aceste neurotoxine străbat bariera placentei şi ajung la făt, unde pot produce vătămări ireversibile ale creierului ţi sistemului nervos. După naştere, copilul poate suferi de afecţiuni precum autism,
agitaţie, nervozitate, ADHD, retard mintal, afecţiuni neruologice şi se poate deveni un copil anxios sau depresiv, izolat, cu tulburări de comportament şi adicţii de orice fel, dificultăţi de învăţare. Acest copil
este viitorul adult cu scleroză multiplă, Alzheimer, Parkinson, atac cerebral, depresie, migrene severe, dificultăţi de adaptare şi rezistenţă scăzută la stres, demenţă, boli psihice şi boli de nervi.
În acest sens, este mai mult o cerinţă decât o recomandare, faptul ca mama să aibă în timpul sarcinii o alimentaţie bazată mâncăruri proaspete, preparate în casă, şi să se ferească  de alimente din comerţ, chiar şi de cele cu etichete “eco” sau “bio”. Chiar dacă mama nu simte niciun efect negativ în urma consumului de MSG ţi crede că alimentul procesat respectiv nu îi face rău, trebuie să nu uite totuşi că acea cantitate de neurotoxină din sângele ei poate fi prea mare pentru creierul în dezvoltare al fătului.
Deşi este atât de periculos, monoglutamatul de sodiu este adăugat chiar şi  în mâncărurile destinate bebeluşilo (lapte praf, supe, piureuri), fără a ţine cont de faptul că cei mici sunt de 4 ori mai sensibili la MSG decât adulţii. Una dintre cauzele care justifică rejecţia bebeluşului pentru laptele mamtern şi preferinţa acestuia pentru laptele din comeţ (mai gustos!) este alimentaţia bogată în MSG a mamei în timpul sarcinii.


Iar acum, pentru că avem informaţia, cum ne ferim de MSG?
Multi dintre noi nu stim ca MSG este adaugat in prepararea a mii de produse alimentare, pentru ca pe eticheta produsului nu figureaza numele ca atare (glutamat monosodic), ci alte denumiri care par chiar prietenoase! Astfel, alimentele pot fi “fortificate cu proteine”, “ultra-pasteurizate”, sau pot contine “izolat proteic de soia”, “proteina din zer”, “concentrat proteic din zer”, “faina hidrolizata din cereale” sau “extras din drojdie”. Se considera ca alimentele care au ca ingredient extrasul din drojdie contin in 99% dintre cazuri si MSG. Alte denumiri pot fi mai simple, ca de exemplu, acid glutamic sau glutamat si atat!
Asadar, trebuie sa fim atenti atunci cand alegem de pe rafturile din supermarketuri alimente procesate sau, altfel spus, “de-a gata preparate” sau “pe jumatate pregatite”. Mai ales daca sunteti amatori de conserve de orice fel, fie din carne sau vegetale. In aceasta situatie, vegetarianismul nu ne protejeaza de MSG, ba, am putea spune ca, din contra, daca nu suntem atenti, ne arunca degraba in bratele sale.

Iata o lista a falselor “identitati” ale monoglutamatului de sodiu, sub care acesta poate aparea pe eticheta:
Acid glutamic sau E 620;
Glutamat;
Glutamat monopotasic sau E622;
Glutamat de calciu sau E623;
Glutamat de magneziu sau E625;
Glutamat de natriu;
Proteina hidrolizata din..;
Caseinat de calciu;
Caseinat de sodiu;
Extras din drojdie;
Nutrienti din drojdie;
Gelatina;
Proteina din zer;
Izolat proteic din zer;
Proteina din soia;
Concentrat proteic din soia;
Izolat proteic din soia;
Fiecare ingredient care contine “proteine” este suspect si trebuie analizat;
Fiecare ingredient care contine cuvintele “fortificat cu proteine “
Sos de soia;
Extras din sos de soia;
Umami





miercuri, 22 ianuarie 2014

Salata verde, “painea” alimentatiei moderne


Cunosc stare de bine si sanatate pe care mi-o da consumul regulat de salata, si tocmai din acest motiv nu imi mai pot imagina viata fara ea. Am dezvoltat o relatie de “dependenta” careia -ciudat lucru!- nu i-am gasit pana acum nicio parte negativa. De cand am descoperit-o, am renascut, si de atunci nu am mai intalnit vreun aliment care sa-i semene in virtuti terapeutice si, cu atat mai putin, care sa o intreaca.

Multi dintre noi ne aducem aminte de salata numai atunci cand vrem sa ornam un platou cu aperitiv.
Frunzele verzi si fragede se aseaza “frumos” pe marginea platoului - pentru a mai adauga putina culoare si a da un aer “proaspat” branzeturilor si mezelurilor din farfurie. Ca orice alt element de ornament, la finalul mesei, frunzele de salata raman neatinse!
Pe de alta parte, salata este considerata  un aliment de sezon (desi este destul de rezistenta la frig!), motiv pentru care multa lumea o consuma numai vara, in amestesc cu rosii, ceapa verde si ridichi.
Importanta pe care o oferim oricarui aliment se poate lesne observa din proportia pe care o alegem la masa, in comparatie cu restul alimentelor. Spre exemplu, bolul mic de salata este doar un accesoriu pentru friptura de vita si cartofii prajiti.

Cati dintre noi credeti ca manaca un bol imens de salata verde zilnic? Pentru ca nu avem “in sange” acest obicei, ni se pare ciudat. Atunci as intreba, de ce consumul zilnic de paine nu ni se pare la fel de aberant? Nu este oare o salata mai hranitoare decat o paine alba?

Daca inca mai ai dubii, iata cateva motive pentru care merita sa iti schimbi parerea.
1. Atunci cand sunt mestecate, frunzele de salata elimina un fel de lichid laptos numit “lactucarium”.
Aceasta substanta este denumita sugestiv opiumul din salata, datorita proprietatilor sale sedative si analgezice. Consumul de salata produce o usoara senzatie de euforie, fiind recomandat in insomnie, dar si tuturor celor care isi doresc sa devina mai calmi si mai relaxati sau care vor sa isi imbunatateasca starea de spirit, in general.

2. Este foarte bine tolerata pentru cei cu probleme de digestie (gastrita, intolerante alimentare, ulcer, colecistita etc), fiind bogata in fibre usor digerabile.



3.  Contine o cantitate mare de vitamina K, vitamina care protejeaza in special femeile. Consumul de salata previne osteoporoza, menstruatiile abundente si pierderea de masa osoasa. Se pare ca aceasta vitamina limiteaza atrofierea neuronilor in boala Alzheimer.





4. Vitamina C din salata si din alte frunze verzi este cel mai bine asimilata in corp (ardeiul iute fiind exceptia). Vitamina C este un antioxidant si lupta impotriva radicaliilor liberi (reziduri de metabolism, toxine, poluare, medicamente, fum de tutun, etc.). Pe de alta parte, vitamina C contribuie la asimilarea fierului din salata, fiind de ajutor in afectiuni ca anemie, oxigenare scazuta, oboseala cronica, anxietate, lesin.
5. Salata este recomandata pentru mentinerea sistemului cardiovascular si prevenirea bolilor de inima (insuficienta cardiaca, hipertensiune, hipotensiune, arterioscleroza etc.). Pe de-o parte consumul de salata fluidizeaza sangele si il ajuta sa curga cu lejeritate prin vene, si pe de alta parte contine un “mix de minerale” esentiale pentru inima: magneziu, potasiu, calciu si fier.
6. Femeile insarcinate sunt sfatuite sa consume zilnic cate o portie mare de salata, pentru ca folatii  pe care aceasta ii contine contribuie la buna dezvoltare a sistemului nervos la fat, prevenind defectele de tub neural (segment din care se formeaza sistemul nervos).
7. Este un adjuvant in videcarea oricarei boli, deoarece aduce un aport impresionant de enzime. Enzimele ajuta la digestia si asimilarea mai buna a nutrientilor din hrana, folositi pentru constructie si vindecare. Pe de alta parte, organismul va folosi enzimele din salata pentru digestia urmatoarelor portii de hrana (alimentele gatit nu contin enzime!), si va pastra pentru vindecare enzimele “personale” pe care altfel le-ar fi folosit la digestie.
8. Datorita indexului glicemic 0, este recomandata diabeticilor si nu numai. Se pare  ca un nivel crescut al glicemiei in sange agraveaza orice tulburare psihica (de moment sau cronica).
9. Consumata zilnic, salata trateaza anxietatea, atacul de panica si depresia. Aceast lucru este posibil datorita continutului mare de vitamine B, in special B6. Vitamina B6 ajuta la sinteza in creier a  unui neurotransmitator (GABA) care calmeaza sistemul nervos. Din acelasi motiv este recomandata persoanelor agitate, nervoase, mereu “bate in priza” si insomniacilor.
10. Consumul de salata ajuta in afectiuni ca intestin permeabil si boli autoimune. In acest sens, meritul ii revine vitaminei  A, care reface mucoasa tractului digestiv. Ca urmare a acestei vindecari, putem incepe iar sa toleram din ce in ce mai multe alimente la care avem, in prezent, intoleranta. Tot ca urmare a vindecarii mucoasei, sistemul imunitar se regleaza si devine mai puternic (80% din sistemul imunitar este in intestine), ceea ce sustine vindecarea in bolile autoimune.
11. Salata verde contine 15 calorii pe 100 de grame, fiind ideala in orice regim de slabire, motiv pentru care se si recomanda cu inversunare!




Ne vaccinam, sau nu, copilul?


Ca orice viitor parinte, ma intreb: “Oare cum e mai bine, imi vaccinez, sau nu, copilul?” Pentru ca nu as vrea, pentru nimic in lume, sa ii rapesc sansa la o viata normala. Din contra, imi doresc sa ii ofer cel mai bun start  posibil. Voi fi in stare sa iau o decizie inteleapta? Mi-ar fi enorm de greu sa traiesc o viata cu vina de a-mi vedea copilul distrus de inconstienta si mainile mele.
Chestiunea vaccinului nu este doar medicala, ci se rasfrange pe multiple arii de existenta. Lucrurile sunt mai simple cand este vorba numai de noi insine, de ceea ce alegem pentru noi, dar se complica atunci cand suntem fortati, ca parinti, sa “stabilim” binele copilului nostru. Nu suntem Dumnezeu. Numai El poate sti viitorul. Si atunci, ce putem face, ca oameni ce suntem, in acest caz? La cat de controversate sunt informatiile in acest domeniu, cum putem discerne cu o minte “pamanteana” ce este mai bine pentru aceasta fiinta nevinovata? Responsabilitatea alegerii pentru alcineva este o responsabilitate mult prea mare care apasa pe umerii nostri.

Ideea de a scrie un articol despre vaccinare nu a fost o revelatie de moment, ci o consecinta a unei acumulari de informatie (teoretica, dar si receptata prin observare) in acest domeniu. Pentru ca nu stiu cat de mult poti crede intr-un lucru pe care l-ai cunoscut doar la nivel teoretic, daca nu este insotit si de un “exemplu de caz”. Iar aici as include transformarea brutala pe care am vazut-o - cu ochii mei - in evolutia dezvoltarii copiilor unor cunostinte, inainte si dupa administrarea vaccinurilor.

Campaniile de vaccinare au devenit din ce in ce mai acide. In acelasi pas cu jucariile, apare pe piata o "gama larga" de vaccinuri, la libera alegere a parintelui! Libera alegere! Oare?! Cand esti tinut “in frica” si indoctrinat cu toate bolile din lume care l-ar putea “lovi” pe pruncul tau daca nu ii bagi in sange x, y sau z cocktail de substante straine (alias vaccinuri!), nu cred ca mai este vorba de libera alegere. 

Ce se intampla, de fapt? Haideti sa punem cartile pe fata. Suntem impinsi de la spate - de frica pe care o inoculeaza in noi societatea – sa ne injectam copiii ca pe puii de crescatorie. Pe banda rulanta si periodic. Intrebare! Ati observat ca, in ciuda acestui “progres medico-farmaceutic”, copiii nostri sunt din ce in ce mai bolnavi? Cabinetele de psihoterapie sunt pline ochi de copii cu autism, ADHD, agitatie psiho-motorie si alte boli neurologice si, oricat ar parea de absurd, devin alergici la alimentele care exista de cand lumea: alune, oua, portocale etc. Diabetul juvenil isi cere si el portia.. de insulina.
Barbara Lor Fisher, presedintele Centrului National de Informare pentru Vaccinare (SUA) sustine, fara nicio retinere, ca vaccinurile sunt direct raspunzatoare pentru inmultirea numarului de copii cu ADHD, autism, astm, incapacitate de invatare, copii care devin adulti cu lupus, artrita reumatoida, scleroza multipla, fibromialgie, si lista continua. “Foarte bine ati punctat, doamna presedinte!” Pentru ca, ce sunt toate aceste boli? Boli autoimune! Iar bolile autoimune sunt cheia tuturor nenorocirilor provocate de vaccin. Iar in spatele bolilor autoimune sta un sistemul imunitar stresat, care ataca organismul pe care ar fi trebuit, de fapt, sa il protejeze.

Iata care este mecanismul vaccinului
Un vaccin contine substante si proteine straine care, odata intrate in corp, sunt scanate si atacate de sistemul imunitar. Acesta construieste o armata de anticorpi speciali, capabili sa lupte impotriva lor. Pana aici lucrurile par in regula. Doar ca, sistemul imunitar al bebelusului nu este desavarsit, ci intr-o continua formare pana la varsta de 3 ani, motiv pentru care trebuie (cu atat mai mult!) protejat si ferit de factori de stres (chimicale, toxine, virusi, bacterii, boli, proteine straine, si notam aici inclusiv laptele de animal si glutenul din grau, etc). Numai ca, exact aceasta este perioada de varsta in care sunt facute cele mai multe dintre vaccinuri. Din prima zi de nastere! Inainte macar ca organismul copilului sa se acomodeze cu noua viata la lumina!
Doctorul Hyromi Shinya, chirurg cu specializare in colonoscopie (tehnica inventata chiar de el, prin proiectarea instrumentului folosit), autorul cartii “Enzima miracol – Cum sa ajungi sanatos la 100 de ani”, mentioneaza in cartea sa:  Corpul reactioneaza la introducerea unei substante straine prin crearea unei reactii alergice. Acest tip  de alergie la proteine este, in principal, rezultatul consumului de lapte sau de oua. Aportul excesiv de proteine animale si reactiile alergice tot mai dese  sunt cauza cresterii ratei de incidenta a cazurilor de dermatita atropica, eruptii, boli ale colagenului, colita ulcerativa si boala Chron”. As intreba, daca o proteina animala, pe care o consumam de cand lumea, se dovedeste astazi a fi responsabila de boli atat de grave, ce mai ramane de spus de proteinele straine din vaccin care sunt introduse direct in sange, cu atat mai mult la varste in care sistemul imunitar nu este inca format?

Pe de alta parte, acele proteine straine din vaccinuri pot seamana leit cu alte proteine care alcatuiesc corpul nostru. Si cand doua substante sunt identice ca structura, sistemul imunitar nu mai poate face diferenta dintre proteina “din afara” (cea rea) si proteina “dinauntru” (cea buna), astfel ca le ataca pe amandoua in aceeasi masura, declansand inflamatii permanente in corp. Iata cateva exemple de proteine care pot fi confundate cu proteinele din vaccin, si atacate:
-      Colagenul este proteina care intra in componenta cartilajului articular, a pielii si a vasele de sange. Atacul asupra acestei proteine duce la artrita reumatoida, reumatism, boli vasculare, boli de piele (dermatita, dermatoze, edeme, psoriazis, etc);
-          Cheratina este proteina care intra in componenta firului de par si a unghiilor. Daca este atacata, parul incepe sa cada sau isi pierde stralucirea devenind tern, unghiile devin fragile, se rup cu usurinta sau se exfoliaza, apar acele “pete albe”;
-          Enzimele sunt proteine esentiale care participa la toate reactiile chimice necesare pentru mentinerea vietii (sinteza si descompunerea - spre exemplu sinteza neurotransmitatorilor sau descompunerea moleculelor mari in molecule mici pentru a fi asimilate sau a-si indeplini functia; enzime specializate in digestie, responsabile cu digestia carbohidratilor, a proteinelor etc.). Odata atacate, apar boli de metabolism, intolerante sau alergii alimentare, afectiuni neurologice, tulburari psihice (neurotransmitatorii nu sunt sintetizati in lipsa enzimelor specifice) sau orice alt fel de afectiune care exista in lume!
-          Mielina, invelisul fibrelor nervoase (alcatuita din proteine in proportie de 20%,), cand este atacata de sistemul imunitar apar boli precum scleroza multipla, neuropatie diabetica, fibromialgie, oboseala cronica, diverse afectiuni neurologice si psihice.
Alte substante straine din vaccin seamana cu celulele din pancreas. Organismul le ataca si pe ele si apare diabetul de tip 1, dependent de insulina.
Practic, vaccinarea poate declansa in corp orice tip de boala, fara ca noi sa banuim macar de unde a pornit calvarul.

Campaniile antivaccinare nu au aparut fara motiv. Mai exista si oameni, specialisti, carora ‘le pasa”! Cum nu iese fum fara foc, se pare ca foarte multi copii (si adulti) s-au imbolnavit in urma injectarilor in masa. In cartea sa :”Sa traim sanatos fara toxine”, renumitul doctor Robert Morse ne lamureste cu cateva exemple:
-    Vaccinul pentru hepatita B este asociat, in prezent, cu cu artrita, diabetul, afectiuni vasculare,
paralizie, scleroza in placi, boli neurologice;
-          Vaccinul difterie-pertussis-tetanos (DTP) este asociat cu leziuni cerebrale ce declanseaza tulburari neurologice caracteristice  sclerozei multiple sau bolii Parkinson;
-          Vaccinul pentru poliomielita (HIB) este legat de amploarea unor boli ca autismul si cancerul. In acest sens, un analist in probleme de vaccinare, pe numele sau Neil Z.Miller insista asupra faptului ca, inaintea campaniilor de vaccinare impotriva poliomielitei  care a avut loc in America in urma cu 50 de ani, cazurile de cancer erau foarte rare, autismul inexistent iar si bolilele autoimune abia cunoscute. Referitor la acest vaccin, dr. Leonard Horowitz a dezvaluit in cartea sa ”Virusi noi” un lucru impresionant si anume ca, dupa introducerea vaccinului antipoliomielitic, cazurile de poliomielita au crescut (si nu au descrescut, asa cu ar fi trebuit!) cu 680%!
Alte vaccinuri:
-          Vaccinul rujeola, rubeola, urlian (MMR) este asociat cu artrita, alegia la oua, boli autoimune (trombocitemie ideopatica), infectii ale tractului respirator etc. 

Astazi stim cat de periculoase sunt aceste substante straine. Atunci de ce credeti ca ne aflam in continuare in imposibilitatea de a decide? Explicatia ar putea rezulta din precizarea doctorului Robert Morse: “In prezent, se considera ca aceste proteine virale intra, intr-un fel sau altul, in structura ADN a celulelor, fiind transmise apoi prin codul genetic.” Prin urmare, daca noi am primit vaccinul in copilarie, iar acel vaccin ne-a modificat informatia genetica pe care am transmis-o mai departe copilului, se pare ca il facem pe acesta “dependent” de vaccin.  Si cum il putem lasa “descoperit” pe cel mic in fata unor boli cu totul necunoscute cu cateva zeci de ani in urma? Raspunsul ar putea veni, ca o salvare,  din partea unei noi stiinte,
epigenetica. Aceasta este stiinta care considera ca informatia genetica este inferioara mediului de viata (alimentatie, stil de viata, nutrienti etc). Daca implementam cateva caracteristici ale epigeneticii in viata noastra si a micutului, devine posibil sa ii modificam structura ADN-ului, intarindu-i sistemul imunitar.

Mai multe despre “ce am putea face daca ne-am vaccinat deja micutul (iar efectele negative ale vaccinului se resimt)”, in numarul urmator.

joi, 16 ianuarie 2014

Algele de mare, sanatate din "adancuri"

Pana nu demult, cunostintele mele referitoare la algele de mare se invarteau in jurul spirulinei. Intr-un timp, aceasta era cel mai la moda tratament care te punea pe picioare dupa orice astenie de primavara. Mai apoi, au aparut pe piata restaurantele chinezesti, unde gaseai tot felul de preparate din plante si verdeturi marine ceea ce reprezenta o noutate gastronomica pentru noi, romanii. Se zvonea ca datorita alimentatiei, bogate in orez, peste si alge de mare, asiaticii au viata lunga si o sanatate care le permite sa munceasca “roboteste”. 

Astazi, secretul sanatatii asiaticilor nu mai este doar un zvon, ci o certitudine pe care medicina o explica astfel: chinezii, de exemplu, consuma orez (in loc de paine), mult mai sanatos pentru ca nu contine gluten si nu produce in corp alergii sau intolerante; consuma mult peste gras si, prin urmare, nu duc lipsa de Omega 3 pentru sistem nervos si creier, iar sanatatea digestiei, sistemului endocrin si a inimii si-o mentin cu mineralele din alge de mare.

Exista mai multe tipuri de alge (verzi, maro si rosii) dar toate au cam aceleasi proprietati terapeutice, cu mici diferente. Iata care sunt acestea..

1. Algele de mare intretin sanatatea inimii. Acestea contin o cantitate importanta de potasiu intr-o forma usor asimilabila. Majoritatea medicamentelor recomandate pentru afectiuni cardiace (insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, arterioscleroza, tulburari de ritm cardiac etc. ) contin acest mineral.

2. Datorita magneziului pe care il contin, algele de mare previn aparitia diabetului. Studiile au demonstrat ca persoanele cu deficienta de magneziu sunt mai predispuse la diabet de tip 2 sau prediabet. Magneziul intervine in procesul de digestie al carbohidratilor si influenteaza secretia de insulina, regland nivelurile glicemiei. O cantitate de 100 g de alge de mare contine in jur de 140 mg de magneziu intr-o forma usor asimilabila, necesarul zilnic fiind de 400 mg.

3. Algele de mare regleaza functia tiroidei, restabilind echilibrul sistemului hormonal. Solul in care ne crestem plantele a devenit din ce in ce mai sarac in minerale, iodul fiind aproape inexistent astfel ca din ce in ce mai multa lume sufera de tulburari hormonale. Tiroida este cea mai mare iubitoare de iod. Aceasta “mananca”, de una singura, si depoziteaza in “camara” aproximativ 70-80% din iodul  care se gaseste in corp. Din restul de 20%  “se servesc” ovarele, muschii si sangele.
Atentie! Daca 1 g de sare iodata ofera 51% din DZR de iod “adaugat” (nu este biodisponibil), 7 g de pudra de alge de mare ofera  3000% din DZR de iod. Desi supradoza de iod din alge de mare este greu de atins deoarece organismul sanatos isi regleaza singur absorbtia, cel mai bine ar fi sa consumam impreuna cu algele de mare si alimente bogate in seleniu.

4. Anumite specii de alge (Nori, de exemplu) contin vitamina B12, o vitamina care de obicei nu se gaseste in plante, ci numai in produse animale. Din aceasta cauza, vegetarienii si veganii  sunt deficienti. Se pare ca vitamina B12 se dezvolta in algele Nori ca urmare a simbiozei care exista intre acestea si o anumita bacterie care le prefera. Insa unele studii sustin faptul ca vitamina B12 provine, de fapt, de la anumite curstacee micute care sunt “prinse” intre alge si presate odata cu ele atunci cand sunt colectate, ceea ce ar inseamna ca nu sunt tocmai ideale pentru vegani!

5. Algele de mare intaresc sistemul imunitar. De mici am fost obisnuiti ca, pentru a scapa mai repede de raceala, sa consumam supa de pui. Cu noile cunostinte de astazi, putem aduce cateva imbunatatiri! Pe langa supa de pui mai adaugam in dieta o portie de supa de alge marine. Acest “uneltire” ne scapa mai repede de orice infectie din corp, deoarece algele sunt foarte bogate in zinc, clorofila si antioxidanti. Se pare ca algele maro sunt cele mai eficiente intulburari ale sistemului imunitar, fiind sunt cele mai bogate in agenti antivirali.

6. Consumul de alge de mare este ideal celor cu probleme de coagulare a sangelui, datorita continutului mare de vitamina K. Aceasta vitamina este utila in sangerari rapide, menstruatii abundente, metroragii, rani care sangereaza timp indelungat.
Algele de mare pot fi consumate atat ca supliment alimentar, sub forma de pulbere sau comprimate, cat si ca aliment. Suplimentele de alge sunt mai scumpe decat algele ca atare. Insa, ca aliment, algele nu sunt foarte usor de preparat, iar multa lume nu le tolereaza gustul, si cu atat mai putin mirosul de dinaintea prepararii!

O reteta simpla cu alge de mare ar fi supa de alge, preparata astfel:
1) se pun la inmuiat 50 de grame de alge de mare, timp de 20 de minute;
2) in acest timp, se fierb cateva legume (cartofi, morcov, telina, pastarnac sau orice alte vegetale);
3) se piseaza 1 lingurita de usturoi;
4) se spala algele in mai multe ape (pentru a iesi cat mai bine sarea din ele);
5) se strecoara apa in care au fiert legumele, si in aceasta apa se pun la fiert algele hidratate si spalate cu 1-2 linguri de ulei de masline sau ulei de in;
6) se lasa sa  dea de cateva ori in clocot, apoi se sareaza dupa gust, se adauga usturoiul si cateva seminte de susan.




marți, 14 ianuarie 2014

Dieta care vindeca scleroza multipla


Da! exista o speranta. Scleroza multipla poate fi vindecata.
 Dr. Terry Wahls a facut-o. Iar apoi a facut publica dieta sa.

Scleroza multipla este o afectiune degenerativa a creierului in care, din diverse motive, sistemul imunitar  “o ia razna” si incepe sa atace creierul si invelisul protector al fibrelor nervoase (mielina). Prin urmare, acest invelis este distrus treptat  si apar probleme de comunicare intre creier si corp: organe interne (muschi, inima, vezica urinara, intestine, vase de sange etc) nu mai primesc comenzile de la creier si nici “strigatul” lor nu mai este “auzit” de acesta). Corpul nu ne mai asculta, mersul devine greoi, apoi imposibil, incep problemele cu echilibrul, vederea, auzul si coodonarea, cu functionarea organelor interne. Cand boala evolueaza, capacitatea de gandire sufera.

Se pare ca principalii factori raspunzatori in declansarea bolii sunt mediul in care traim si stilul de viata si alimentatie. Mancarea pe care o mancam, toxinele la care suntem expusi, infectiile pe care le avem de-a lungul vietii, toate acestea alcatuiesc cea mai mare majoritate a factorilor de risc. Exista o mica componenta ereditara insa aceasta este nesemnificativa intrucat vina o poarta expunerea la factorii de risc.
De aceea, afectiunile “pe fond nervos” (in care nervii sufera) sunt din ce in ce mai des intalnite in ziua de astazi, in care suntem expusi la toxine si ‘”fortati” – datorita circumstantelor - sa mancam alimente nesanatoase despre care credem ca ne hranesc.

“Acestia sunt factorii de risc nu numai pentru scleroza multipla, dar si pentru diabet, hipertensiune, artrita, osteoporoza, alte afectiuni autoimune, probleme mentale, dementa, depresie, intotdeauna este vina mediului de viata si alimentatie.”
Dr. Terry Wahls

Dr. Terry Wahls s-a vindecat de scleroza multipla progresiva prin alimentatie. Aici avem ideile de baza pe care aceasta le-a comunicat publicului larg si pe care le implenteaza in videcarea pacientilor cu afectiuni nervoase similare (scleroza multipla, depresie, dementa, Alzheimer, anxietate, stres post-traumatic, deficit de atentie (ADHD), artrita, diabet, afectiuni cardiace, vatamari fizice ale creierului, dependenta de droguri, fibromialgie etc).

Terry Wahls considera ca alimentatia pe care o propune este cea corecta pentru specia umana. Numai acest tip de alimentatie contine nutrientii esentiali de care creierul si sistemul nervos au nevoie pentru regenerare si ca atare exclude suplimentarea cu extra nutrienti. Regenerarea consta in:
-          Reconstructia invelisului protector al fibrelor nervoase (mielina)
-          Imbunatatirea comunicarii dintre neuroni;
-          Imbunatatirea transmiterii impulsului nervos (comunicarea dintre sistemul nervos si organe);
-          Functionarea optima a mitocondriilor

Dieta Terry Wahls propune in primul rand excluderea alimentelor care ne fac rau, si abia apoi includerea celor care ne vindeca. Alimentele care ne fac rau sunt:
-  cerealelesi leguminoasele (specia umana nu a evoluat destul de la introducerea acestora si ca atare nu suntem complet echipati sa le consumama fara riscuri);
- alimentele la care avem intoleranta (este recomandat un test pentru intolerante alimentare);
- produsele lactate (dupa varsta de 4 ani lipseste enzima de digestie a laptelui, ceea ce inseamna ca nu suntem facuti sa consumam lape dupa aceasta varsta);
- produsele procesate (nu vin “direct” din natura, si sunt pline de substante toxice care intoxica sistemul nervos ca MSG, aspartam, alte E-uri si substante chimice greu de pronuntat);
-  cand vine vorba despre suplimentele alimentare, Dr. Terry Wahls recomanda: “Cel mai bine este sa manaci cat mai mutle verdeturi!”

In ce consta dieta Terry Wahls?
 Sa le luam pe rand, cu mentiunea ca toate recomandarile sunt la fel de importante. Totusi, primordiale sunt consumul de frunze verzi, organe de animale, legumele cat mai intens colorate si evitarea alimentelor procesate si a zaharului. Este obligatoriu sa exclutem total din dieta cerealele (painea, produsele de patiserie, mamaliga, cerealele de la micul dejun si orice contine faina de cereale) , produsele lactate (lapte, branza, iaurt) si leguminoasele (mazare, fasole, linte). Acest “gol” il umplem cu salate din frunze verzi, salate din legume colorate si salate din alge de mare. In locul cartofilor consumam varza, conopida si brocoli. In locul alimentelor interzise includem organe de animale (ficat, inima, limbi, rinichi, splina, pipota etc) si oua. Prajelile si uleiurile hidrogenate  sunt inlocuite de grasimi Omega 3.

Creierul este dependent de aminoacizi, vitamine, minerale, acizi grasi si carbohidrati sanatosi. Cei mai multi dintre nutrienti sunt esentiali si lipsesc dintr-o alimentatie pe care azi o consideram normala. Prin urmare, “trebuie sa ii mancam”, ne indeamna Dr. Terry Wahls.
Daca substantele necesare nu sunt "acolo”, reactiile chimice fie nu au loc, fie se fac gresit, printr-un fel de “inlocuire”, in care sunt folosite alte substante pentru a produce o reactie similara. Si, in general, cand se intampla o astfel de reactie prin substitut, ceea ce rezulta este departe de a fi “sanatos” sau “corect”.

Dr. Terry Whals este foarte interesata de epigenetica si considera ca atat genele “rele” cat si cele “bune” se activeaza sau se dezactiveaza ca raspuns la mediul inconjurator. In urma cercetarilor, a descoperit ca o alimentatie bogata in zahar si carbohidrati activeaza un procent de pana la 65% din genele responsabile pentru declansarea inflamatiei. O dieta bogata in zahar rafinat si carbohidrati simpli duce la : artrita, scleroza multipla, diabet, parkinson, dementa, depresie, hipertensiune, astm, toate afectiunile de natura autoimuna (boala Adison, hepatita autoimuna, boala Chron, lupus, psoriazis, artrita reumatoida, schizofrenie autoimuna, colita ulcerativa, trombocitopenie si foarte multe altele).

2. Alimente amidonoase (cartofi, porumb) se pot consuma maxim de 2 ori pe saptamana, deoarece contin o incarcatura glicemica foarte mare si afecteaza nivelul glicemiei ca si ceilalti carbohidrati simpli, direct raspunzatori de declansarea inflamatiei in corp.

3. Fructele se consuma intregi, pentru a beneficia de fibrele din coaja. Nu recomanda sucurile de fructe pentru ca sunt foarte bogate in carbohidrati. Persoanele care, din cauza unor motive de sanatate, nu pot consuma “din prima” fructele cu coaja, le pot decoji sau fierbe.





4. Alimente bogate in vitaminele A, B si conezima Q10. In acest sens recomanda in special frunzele verzi, ouale, brocolli, drojdia inactiva, ciupercile, pestele, organele de animale  carnea bio si uleiul din ficat de cod.






5. Alimente bogate in Omega 3 (DHA si EPA). Impreuna cu vitaminele B, grasimile Omega 3 sunt direct raspunzatoare de reconstructia mielinei. Principalele surse sunt uleiul din ficat de cod, uleiul de peste, uleiul de canepa, uleiul din seminte de in, semintele de canepa, laptele de canepa, semintele de chia.


6. Ciupercile sunt o excelenta sursa de sulf organic (adica biodisponibil si usor asimilabil). Recomanda orice varietate de ciuperci, binenteles, cu conditia sa nu fie otravitoare!

7. Drojdia inactiva. Doza de drojdie inactiva pe care Terry Whals o recomanda in dieta sa este de 1-2 linguri pe zi adaugate in supe, sosuri, amestec de legume la cuptor sau presarate peste salate.

8.  Cel putin 2 portii de salata din frunze verzi pe zi (salata Kale – varza furajera, mai rar intalnita pe piata romaneasca pentru consum uman; salata verde, spanac, ruchola, etc). Cloroplastele (clorofila ia nastere in cloroplaste) sunt foarte asemanatoare mitocondriilor si de aceea alimentele bogate in clorofila sunt atat de bune pentru noi. Contine foarte multa vitamina K2, extrem de importanta in vindecare


9. O portie de alge de mare zilnic. Sare de mare si alge de mare sunt singurele alimente bogate in iod. Solul nostru devinde din ce in ce mai deficient in minerale, in special in iod. Iodul este un element esential pentru creier, sistem nervos is sistem hormonal, si ajuta la constructia mielinei. Daca nu avem destul iod, avem probleme cu memoria. Sarea de mare are chiar mai multe oligoelemente decat avem nevoie, iar algele de mare contin, pe langa iod, alte 15 oligoelemente si minerale esentiale..

10. Alimente bogate in magneziu. Pentru ca mancam atat de putine alimente cu frunze verzi, suntem deficienti in magneziu. Cu atat mai mult in perioade stresante, cand acest mineral se pierde foarte usor din corp. Magneziul este mineralul esential pentru calmarea nervilor si hranirea lor.

11. Trebuie sa consumam zilnic cel putin unul dintre urmatoarele alimente: varza, conopida, brocoli, usturoi, ceapa, alge marine. pentru ca o celula nervoasa A sa comunica cu o celula nervoasa B trebuie sa existe anumiti neurotransmitatori. Acesti neurotransmitatori sunt facuti din aminoacizi. Unul dintre neurotransmitatorii care are un nivel foarte redus in scleroza multipla (dar si in alte probleme mentale cum sunt neuropatia diabetica, depresie, parkinson, dementa, fibromialgie, ADHD, etc) este GABA (acid gama amino-butiric). Pentru a face GABA avem nevoie de aminoacizi dar si de sulf si vitamina B6.
12. O salata de legume colorate (in interior, si nu doar coaja!) pe zi. Aceasta poate contine sfecla rosie razuita, morcov, varza rosie, patrunjel, rosii, ardei in diferite culori (portocaliu, galben verde, rosu). Aceste legume sunt foarte bogate in antioxidanti si sustin eliminarea toxinelor si a radicalilor liberi de la nivelul celulelor.

13. O portie de fructe de padure pe zi. Aceste fructe se consuma inaintea oricarui alt fruct. De fapt, Terry Whals propune ca fructele sa fie mancate ultimele, in cazul in care organismul nu s-a saturat de frunze verzi, legume si carne.

14. Este foarte important sa facem miscare, atat cat putem. Daca consumam alimentele recomandate dar nu facem miscare, regenerarea va fi mai inceata.




15. Scleroza multipla si cancerul sunt boli cu atat mai des intalnite cu cat oamenii locuiesc mai departe de ecuator. Deoarece nu ne putem culege "soare la pachet", vitamina D3 ar trebui suplimentata in lunile cu "r" cand lumina solara este foarte redusa. Pentru a  avea destula vitamina D,  Dr. Terry Wahls ne recomanda sa nu ne ferim de soare in niciun anotimp, si sa consumam ulei de ficat de cod, oua. Vara trebuie sa ne mentinem bronzul, iar iarna trebuie sa suplimentam dieta cu 2000 de unitati de D3 zilnic (de exemplu 5 picaturi de Vigantol). Vitamina D3 are nevoie de K2 obligatoriu (Kale, spanac, patrunjel)



15. Oricat ar parea de ciudat pentru ca un medic sa recomande meditatia in procesul de vindecare, Dr. Terry Wahls include meditatia in programul sau, alaturi de alimentatia de baza si miscare. Explicatia consta in faptul ca, in orice boala nivelul hormonilor de stres este foarte mare iar meditatia, prin calmul pe care il induce asupra mintii si corpului, ii mentine sub control. Hormonii de stres ne ajuta sa trecem peste criza acuta a bolii, dar odata ce acest lucru s-a intamplat, acestia trebuie sa fie “curatati” din sange. Terry Whals are o tehnica proprie de meditatie pe care o practica in fiecare seara inainte de a merge la culcare.

Pentru cei cu probleme neurologice si nervoase vom reveni cu o dieta specifica, pe zile.

Protocolul Dr Klenner pentru sleroza multipla il gasiti aici. Explica de ce e nevoie de substantele respective (vitamine, enzime, minerale, acizi grasi, colina)