Pana
nu demult, cunostintele mele referitoare la algele de mare se invarteau in
jurul spirulinei. Intr-un timp, aceasta era cel mai la moda tratament care te
punea pe picioare dupa orice astenie de primavara. Mai apoi, au aparut pe piata
restaurantele chinezesti, unde gaseai tot felul de preparate din plante si verdeturi
marine ceea ce reprezenta o noutate gastronomica pentru noi, romanii. Se zvonea ca
datorita alimentatiei, bogate in orez, peste si alge de mare, asiaticii au viata
lunga si o sanatate care le permite sa munceasca “roboteste”.
Astazi, secretul
sanatatii asiaticilor nu mai este doar un zvon, ci o certitudine pe care medicina
o explica astfel: chinezii, de exemplu, consuma orez (in loc de paine), mult mai
sanatos pentru ca nu contine gluten si nu produce in corp alergii sau
intolerante; consuma mult peste gras si, prin urmare, nu duc lipsa de Omega 3
pentru sistem nervos si creier, iar sanatatea digestiei, sistemului endocrin si
a inimii si-o mentin cu mineralele din alge de mare.
Exista
mai multe tipuri de alge (verzi, maro si rosii) dar toate au cam aceleasi
proprietati terapeutice, cu mici diferente. Iata care sunt acestea..
1.
Algele de mare intretin sanatatea
inimii. Acestea contin o cantitate importanta de potasiu intr-o forma usor
asimilabila. Majoritatea medicamentelor recomandate pentru afectiuni cardiace (insuficienta
cardiaca, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, arterioscleroza, tulburari de
ritm cardiac etc. ) contin acest mineral.
2.
Datorita magneziului pe care il contin,
algele de mare previn aparitia diabetului. Studiile au demonstrat ca
persoanele cu deficienta de magneziu sunt mai predispuse la diabet de tip 2 sau
prediabet. Magneziul intervine in procesul de digestie al carbohidratilor si influenteaza
secretia de insulina, regland nivelurile glicemiei. O cantitate de 100 g de
alge de mare contine in jur de 140 mg de magneziu intr-o forma usor asimilabila,
necesarul zilnic fiind de 400 mg.
3. Algele de mare regleaza functia
tiroidei, restabilind echilibrul sistemului hormonal. Solul in
care ne crestem plantele a devenit din ce in ce mai sarac in minerale, iodul
fiind aproape inexistent astfel ca din ce in ce mai multa lume sufera de
tulburari hormonale. Tiroida este cea mai mare iubitoare de iod. Aceasta “mananca”,
de una singura, si depoziteaza in “camara” aproximativ 70-80% din iodul care se gaseste in corp. Din restul de
20% “se servesc” ovarele, muschii si
sangele.
Atentie!
Daca 1 g de sare iodata ofera 51% din DZR de iod “adaugat” (nu este
biodisponibil), 7 g de pudra de alge de mare ofera 3000% din DZR de iod. Desi supradoza de iod
din alge de mare este greu de atins deoarece organismul sanatos isi regleaza
singur absorbtia, cel mai bine ar fi sa consumam impreuna cu algele de mare si
alimente bogate in seleniu.
4. Anumite specii de alge (Nori, de
exemplu) contin vitamina B12, o vitamina care de
obicei nu se gaseste in plante, ci numai in produse animale. Din aceasta cauza,
vegetarienii si veganii sunt deficienti.
Se pare ca vitamina B12 se dezvolta in algele Nori ca urmare a simbiozei care
exista intre acestea si o anumita bacterie care le prefera. Insa unele studii
sustin faptul ca vitamina B12 provine, de fapt, de la anumite curstacee micute
care sunt “prinse” intre alge si presate odata cu ele atunci cand sunt colectate,
ceea ce ar inseamna ca nu sunt tocmai ideale pentru vegani!
5. Algele de mare intaresc sistemul
imunitar. De mici am fost obisnuiti ca, pentru a scapa mai
repede de raceala, sa consumam supa de pui. Cu noile cunostinte de astazi,
putem aduce cateva imbunatatiri! Pe langa supa de pui mai adaugam in dieta o
portie de supa de alge marine. Acest “uneltire” ne scapa mai repede de orice
infectie din corp, deoarece algele sunt foarte bogate in zinc, clorofila si antioxidanti. Se pare ca algele maro sunt cele
mai eficiente intulburari ale sistemului imunitar, fiind sunt cele mai bogate
in agenti antivirali.
6.
Consumul de alge de mare este ideal
celor cu probleme de coagulare a sangelui, datorita continutului mare de
vitamina K. Aceasta vitamina este utila in sangerari rapide, menstruatii
abundente, metroragii, rani care sangereaza timp indelungat.
Algele
de mare pot fi consumate atat ca supliment alimentar, sub forma de pulbere sau
comprimate, cat si ca aliment. Suplimentele de alge sunt mai scumpe decat
algele ca atare. Insa, ca aliment, algele nu sunt foarte usor de preparat, iar
multa lume nu le tolereaza gustul, si cu atat mai putin mirosul de dinaintea
prepararii!
O
reteta simpla cu alge de mare ar fi supa
de alge, preparata astfel:
1)
se pun la inmuiat 50 de grame de alge de mare, timp de 20 de minute;
2)
in acest timp, se fierb cateva legume (cartofi, morcov, telina, pastarnac sau
orice alte vegetale);
3)
se piseaza 1 lingurita de usturoi;
4)
se spala algele in mai multe ape (pentru a iesi cat mai bine sarea din ele);
5)
se strecoara apa in care au fiert legumele, si in aceasta apa se pun la fiert
algele hidratate si spalate cu 1-2 linguri de ulei de masline sau ulei de in;
6)
se lasa sa dea de cateva ori in clocot,
apoi se sareaza dupa gust, se adauga usturoiul si cateva seminte de susan.
