Salata verde, “painea” alimentatiei moderne

Cunosc stare de bine si sanatate pe care mi-o da consumul regulat de salata, si tocmai din acest motiv nu imi mai pot imagina viata fara ea. Am dezvoltat o relatie de “dependenta” careia -ciudat lucru!- nu i-am gasit pana acum nicio parte negativa. De cand am descoperit-o, am renascut, si de atunci nu am mai intalnit vreun aliment care sa-i semene in virtuti terapeutice si, cu atat mai putin, care sa o intreaca.

Multi dintre noi ne aducem aminte de salata numai atunci cand vrem sa ornam un platou cu aperitiv.

Frunzele verzi si fragede se aseaza “frumos” pe marginea platoului - pentru a mai adauga putina culoare si a da un aer “proaspat” branzeturilor si mezelurilor din farfurie. Ca orice alt element de ornament, la finalul mesei, frunzele de salata raman neatinse!

Pe de alta parte, salata este considerata  un aliment de sezon (desi este destul de rezistenta la frig!), motiv pentru care multa lumea o consuma numai vara, in amestesc cu rosii, ceapa verde si ridichi.

Importanta pe care o oferim oricarui aliment se poate lesne observa din proportia pe care o alegem la masa, in comparatie cu restul alimentelor. Spre exemplu, bolul mic de salata este doar un accesoriu pentru friptura de vita si cartofii prajiti.

Cati dintre noi credeti ca manaca un bol imens de salata verde zilnic? Pentru ca nu avem “in sange” acest obicei, ni se pare ciudat. Atunci as intreba, de ce consumul zilnic de paine nu ni se pare la fel de aberant? Nu este oare o salata mai hranitoare decat o paine alba?

Daca inca mai ai dubii, iata cateva motive pentru care merita sa iti schimbi parerea.

1. Atunci cand sunt mestecate, frunzele de salata elimina un fel de lichid laptos numit “lactucarium”.

Aceasta substanta este denumita sugestiv opiumul din salata, datorita proprietatilor sale sedative si analgezice. Consumul de salata produce o usoara senzatie de euforie, fiind recomandat in insomnie, dar si tuturor celor care isi doresc sa devina mai calmi si mai relaxati sau care vor sa isi imbunatateasca starea de spirit, in general.

2. Este foarte bine tolerata pentru cei cu probleme de digestie (gastrita, intolerante alimentare, ulcer, colecistita etc), fiind bogata in fibre usor digerabile.

3.  Contine o cantitate mare de vitamina K, vitamina care protejeaza in special femeile. Consumul de salata previne osteoporoza, menstruatiile abundente si pierderea de masa osoasa. Se pare ca aceasta vitamina limiteaza atrofierea neuronilor in boala Alzheimer.

4. Vitamina C din salata si din alte frunze verzi este cel mai bine asimilata in corp (ardeiul iute fiind exceptia). Vitamina C este un antioxidant si lupta impotriva radicaliilor liberi (reziduri de metabolism, toxine, poluare, medicamente, fum de tutun, etc.). Pe de alta parte, vitamina C contribuie la asimilarea fierului din salata, fiind de ajutor in afectiuni ca anemie, oxigenare scazuta, oboseala cronica, anxietate, lesin.

5. Salata este recomandata pentru mentinerea sistemului cardiovascular si prevenirea bolilor de inima (insuficienta cardiaca, hipertensiune, hipotensiune, arterioscleroza etc.). Pe de-o parte consumul de salata fluidizeaza sangele si il ajuta sa curga cu lejeritate prin vene, si pe de alta parte contine un “mix de minerale” esentiale pentru inima: magneziu, potasiu, calciu si fier.

6. Femeile insarcinate sunt sfatuite sa consume zilnic cate o portie mare de salata, pentru ca folatii  pe care aceasta ii contine contribuie la buna dezvoltare a sistemului nervos la fat, prevenind defectele de tub neural (segment din care se formeaza sistemul nervos).

7. Este un adjuvant in videcarea oricarei boli, deoarece aduce un aport impresionant de enzime. Enzimele ajuta la digestia si asimilarea mai buna a nutrientilor din hrana, folositi pentru constructie si vindecare. Pe de alta parte, organismul va folosi enzimele din salata pentru digestia urmatoarelor portii de hrana (alimentele gatit nu contin enzime!), si va pastra pentru vindecare enzimele “personale” pe care altfel le-ar fi folosit la digestie.

8. Datorita indexului glicemic 0, este recomandata diabeticilor si nu numai. Se pare  ca un nivel crescut al glicemiei in sange agraveaza orice tulburare psihica (de moment sau cronica).

9. Consumata zilnic, salata trateaza anxietatea, atacul de panica si depresia. Aceast lucru este posibil datorita continutului mare de vitamine B, in special B6. Vitamina B6 ajuta la sinteza in creier a  unui neurotransmitator (GABA) care calmeaza sistemul nervos. Din acelasi motiv este recomandata persoanelor agitate, nervoase, mereu “bate in priza” si insomniacilor.

10. Consumul de salata ajuta in afectiuni ca intestin permeabil si boli autoimune. In acest sens, meritul ii revine vitaminei  A, care reface mucoasa tractului digestiv. Ca urmare a acestei vindecari, putem incepe iar sa toleram din ce in ce mai multe alimente la care avem, in prezent, intoleranta. Tot ca urmare a vindecarii mucoasei, sistemul imunitar se regleaza si devine mai puternic (80% din sistemul imunitar este in intestine), ceea ce sustine vindecarea in bolile autoimune.

11. Salata verde contine 15 calorii pe 100 de grame, fiind ideala in orice regim de slabire, motiv pentru care se si recomanda cu inversunare!

De ce nu este sanatos sa mancam cereale

Trebuie sa ai o mare toleranta la frustrare ca sa indraznesti sa iei in piept reactia unui roman dupa ce ii vei spune ca nu este bine pentru el sa manace paine. Si nu doar paine! Ci si cozonaci, placinte, covrigi, prajituri, biscuiti si orice contine faina de grau. Si nu doar faina de grau! Ci si malai, ovaz, secara si alte cereale.

Evident,  dupa ce va rade in hohote si se va amuza pe seama ta (sau isi va pune serioase intrebari referitoare la sanatatea ta mintala!) va urma si  replica: “Nu esti in toate mintile! Bunicii nostri,  strabunicii si tot neamul a mancat paine si nimeni n-a murit din cauza asta!”

Este adevarat, nu a murit nimeni in fata ochilor nostri pentru ca a mancat paine. Dar as intreba, cat de sanatosi au fost in timpul vietii?

Ganditi-va la prieteni, la cunoscuti, la familie, la vecini, la trecatorii de pe strada. Probabil ca putini sunt cei care nu se plang de vreo suferinta, de vreo boala sau lipsa de energie. Daca nu avem artrita, avem probleme cu inima, daca nu avem probleme cu inima, avem diabet, dureri de cap, infectii renale, oboseala cronica, insomnii, anxietate, depresie.. sa mai enumar?

Astazi, cu totii suntem bolnavi si inca de la varste din ce in ce mai fragede.  Tot neamul nostru a fost bolnav. Oare cati dintre bunicii nostri au mai apucat sa moara .. de batranete? Pentru ca astazi.. slabe sanse. Se pare ca aceasta “forma de moarte” este din ce in ce mai rar intalnita (si  mai ravnita!) in ziua de azi. Cu totii ne dorim sa “prindem” 100 de ani in deplina sanatate si sa ne dam ultima suflare in patul nostru. Nimeni nu isi doreste sa colinde o viata din spital in spital, sa-si faca abonament la farmacie (acel “inofensiv” card de fidelitate!) sau sa se spovedeasca periodic la medic, ca si la popa. Cu totii vrem sa nastem copii sanatosi si sa avem destula energie ca sa ne bucuram de viata impreuna cu cei langa care am ales sa traim.

“Dar nu suntem bolnavi din cauza painii!”

Nu numai din cauza painii. Insa consumul de cereale  este una dintre cauzele pentru care suntem bolnavi, si am sa explic de ce.

1. Primul motiv este acela ca nu suntem “programati genetic” sa digeram cerealele.  In acest articol gasiti mai multe informatii despre gluten si cereale.

Acest lucru nu inseamna ca nu le putem manca, ci ca, odata mancate, nu ne fac bine. La fel de bine putem consuma un aliment 100% fabricat in laborator. Il putem digera, dar asta nu inseamna ca daca il consumam zi dupa zi ne vom si pastra starea de sanatate!

Omul a aparut pe pamant in urma cu aproximativ 2 milioane de ani. In tot acest timp, am supravietuit

si ne-am dezvoltat ca specie consumand in pricipal 3 feluri de alimente: proteine, frunze verzi, fructe si vegetale intens colorate. Bacteriile din intestinul nostru au evoluat impreuna cu noi, astfel incat am ajuns sa vietuim in simbioza, o forma de covietuire reciproc avantajoasa. Astfel ca, bacteriile se hraneau cu ceea ce nu mai foloseam noi (particulele nedigerate de hrana care ajungeau in intestine si colon), in timp ce corpul nostru a invatat sa foloseasca, spre binele lui, substantele “toxice” pe care le eliminau, la randul lor, acele bacterii. Pana “intr-o zi” cand, in urma cu cateva mii de ani, ne-am schimbat felul de a ne hrani , iar bacteriile care, intre timp devenisera  prietenii nostri, au disparut fiind nimicite de bacteriile care se hraneau cu aceste noi tipuri de alimente.

Am incetat sa mancam frunze verzi, fructe si legume intens colorate si am inceput sa consumam

cereale, leguminoase si zahar, principala “cauza” fiind descoperirea focului. Asadar, un fel diferit de bacterii au inceput sa se dezvolte in intestinele noastre, bacterii care se hranesc “cu zahar”. Si pentru ca nu avem “milioane de ani de evolutie” ci doar “cateva mii de ani” de cand consumam cereale, nu am reusit sa vietuim in simbioza cu aceste  “noi bacterii”. Prin urmare, nu mai putem folosi pentru bine nostru toxinele pe care acestea le emana, ca in cazul bacteriilor “primordiale”. Din acest motiv, toxinele lor patrund in sange si ne intoxica, atacand organe si tesuturi. Spre exemplu, candida. Cand aceasta paraseste intestinul (ca in cazul celor cu intestin permeabil sau sistem imunitar slabit), patrunde in sange. Departe de a ataca doar mucoasele (organe genitale, limba, tract digestiv, urinar etc) , invazia candidozica se poate localiza in articulatii, oase si mai multe organe simulan, inclusiv in creier.

2. Cerealele pot fi contaminate cu bacterii care produc toxine daunatoare pentru om.

Cerealele sunt frecvent contaminate cu “mucegaiuri”, bacterii care produc toxine daunatoare pentru planta insasi. Insa, ca mecanism de autoaparare, planta “inveleste” aceste toxine in zahar. Descoperirile recente demonstreaza faptul ca oamenii sunt vulnerabili la aceste toxine. Cand mancam cereale care au format mucegaiuri in timpul “vietii’ lor, bacteriile din intestin se hranesc cu zaharul respectiv si elibereaza aceste toxine in intestine si colon. Va puteti inchipui ca aceste toxine patrund mai rapid in sange si sunt mai periculoase pentru persoanele cu intestin permeabil (peretele intestinului mai subtire sau mucoasa intestinala distrusa).

Atentie! Toata lumea trebuie sa uite de cereale! Pana acum se credea ca numai cei cu “intoleranta la gluten” sau cu boala celiaca trebuie sa se abtina de la consumul de cereale. Insa, raul pe care il produce  consumul de cereale in corp nu tine cont de faptul ca suntem sau nu intoleranti la gluten. El se produce oricum, doar ca in cazul persoanelor “fara intoleranta” (cei “normali”, “sanatosi”), raul “nu intra pe usa”, ci “pe fereastra”, si loveste fara a-si face anuntata prezenta.

In locul cerealelor, trebuie sa revenim la frunze verzi (spanac, salata, stevie, urzici consuma fierte sau crude; frunze de telina, de morcov consumate in amestec de sucuri de legume; varza de toate felurile etc), dar si la fructe si legume colorate (sfecla rosie, morcov, fructe de padure, varza rosie, mango, pepene rosu, pepene galben, catina etc). Sa nu uitam de sursele primordiale de proteine: peste, organe, carne numai bio (animale crescute cu iarba).