Sistemul digestiv, flora bacteriana si sanatatea.(Video)

 Cauza tuturor bolilor, Hipocrate spunea că se află “în intestine”. Multă vreme această expresie nu a fost pe deplin înţeleasă, crezându-se că are legătură cu explozia de toxine din colon care survine în urma unei eliminări defectoase. Descoperirile în domeniul medical demonstrează că lucrurile sunt mult mai complexe iar Hipocrate făcea, de fapt, referire la flora bacteriană din intestin.

În prezentarea de mai jos veţi afla informaţii şi conexiuni interesante dintre tulburările digestive şi starea psihică sau intoleranţele alimentare şi ADHD la copii dar şi despre cum puteţi vindeca afecţiunile cronice cărora nu le-aţi găsit până acum remediul.

Ştiaţi că toate vitaminele B sunt sintetizate de flora intestinală? Când această floră este distrusă, creierul şi sistemul nervos rămân fără hrană ceea ce duce la afecţiuni nervoase precum depresie, anxietate, fobii, oboseală cronică, nervozitate. Ştiaţi că 80% din sistemul imunitar se află în intestine? Dacă acestea nu funcţionează corect, suferim de infecţii repetate, boli cronice şi tulburări autoimune dintre cele mai diverse.
Afecţiunile cum sunt autismul, ADHD, diabetul de tip 1 şi alergiile la copii sunt teme speciale care sunt dezbatute. Plasele le gasiti Aici

Monoglutamatul de sodiu ne distruge creierul

Rafturile din supermarketuri - adevărate cimitire pline cu cutii, borcane, pungi, conserve in care "zace" , îngropată  în aştepare, hrana noastra de toate zilele. Nici nu respiră, nici nu răsuflă, nici nu mişcă.

Am să încep acest articol cu o atenţionare: “Cel mai bun lucru pe care îl poti face pentru creierul tău este să nu mai consumi MSG”. 

Toţi am auzit de droguri. Ştiaţi că cele mai multe dintre ele au la bază plantele? Spre exemplu, cocaina este un drog extras din arborele de coca, un arbust original din America de Sud. LSD (sau “inspiraţia artiştilor”!) este un drog “recreaţional” extras dintr-o ciupercă ce creşte pe boabele de orez. Opiumul, morfina şi heroina se obţin din “lacrimile” unei plante de grădină foarte atrăgătoare, o specie de

mac (Papaver Somniferum), “personalitatea” fiecărui drog fiind creată prin mici intervenţii aduse “în laborator”! Din aceeaşi plantă rezultă şi codeina, un medicament  care se găseţte în farmacii, prescris pentru afecţiuni pulmonare ca astm bronşic, insuficienţă respiratorie sau emfizem pulmonar. Să nu uităm de Marijuana, care nu este extrasă din nicio plantă ci, surprinzător, este însăşi planta, iniţial folosită ca medicament până când a fost interzisă. Mai are rost să spunem că alcoolul este produs în mod natural prin fermentarea sau distilarea unor plante? Sau că nicotina este substanţa activă dintr-o plantă – pe numele său tutun, tabac sau Nicotina Tabacum – care face parte din familia roşiilor, cartofului şi mătrăgunii?

Dar să nu vă impacientaţi (încă!), acest articol nu este despre droguri! Adică.. nu este despre drogurile mai sus menţionate pe care le ştim şi de care ne putem feri. Ci despre un “altfel de drog”, ascuns în majoritatea alimentelor procesate care se vând pe rafturi în magazine sau sunt servite în restaurante.

Este vorba despre un aditiv alimentar - pe numele său MSG sau monoglutamatul de sodiu – adăugat în alimente pentru a le potenţa gustul sau a da un gust exstraordinar chiar şi celor fără niciun gust. MSG este “un fel de drog” (de fapt, un drog!) extras dintr-o sursă naturală - ca şi celelalte droguri despre care am vorbit -,  mai exact din glutamatul din algele de mare.  

Şi dacă este un drog,  atunci de ce producătorii adaugă MSG în mâncare? La fel cum adaugă, în procesul de fabricaţie, acid citric, sirop de porumb, clorură de sodiu sau extras de chinină pentru a da gust acru, dulce, sărat şi respectiv amar unor alimente, adaugă şi “sare chinezească” sau monoglutamat de sodiu (MSG) pentru a da gust umami (cel de-al cincilea gust al nostru, cel mai bun gust, mai bun chiar decât gustul dulce) oricărui aliment “fără gust” sau a-l face pe cel deja bun la gust, şi mai bun.

Acest drog - denumit şi “sare chinezească” – este ingredientul secret din mâncarea chineazească. În prezent, se găseşte în mii de alimente procesate care ajung pe masa noastră: mezeluri de toate felurile, afumături, supă la plic, cipsuri, mancarea de tip fast-food, peste afumat, conserve de orice fel, vegeta şi foarte multe altele. Monoglutamatul de sodiu este o neurotoxină (excitotoxină) care stimulează şi contractă atât de tare celulele nervoase din creier – mai exact, din hipotalamus -,  încât la un moment dat acestea cedează.

Ce este hipotalamusul? Hipotalamusul este acea porţiune din creier care face legătura dintre sistemul nervos şi cel hormonal şi controlează temperatura corpului, activitatea glandelor endocrine, senzaţia de foame şi saţietate, senzaţia de sete, manifestările vegetative instinctuale de frică şi furie, reglează ritmul veghe-somn şi influenţează metabolismul.

        Ce sunt excitotoxinele? Sunt nişte substanţe chimice care stimulează excesiv celulele nervoase până când acestea se "scurt-circuiteaza" si “iau foc”. Dacă acest “foc neuronal” nu este stins, ci, din contră, este întreţinut de alte şi alte excitotoxine, atunci celulele “se ard” şi mor, ceea ce cauzează o permanentă deteriorare a sistemului nervos şi a creierului.

Într-un studiu pe puii de şoareci niciun semn de deteriorare mentală nu a fost vizibil imediat după ce li s-a introdus MSG în hrană, ci mai târziu, în perioada “adolescenţei”, când aceştia au început să nu mai dea randament în îndeplinirea “misiunilor” la care erau supuşi, iar peste un timp şi mai mare, s-au prostit “cu totul”! Şi dacă credeţi că acest studiu pe şoareci nu are niciun impact asupra noastră, vă spunem că

oamenii sunt de 5 ori mai sensibili la MSG decât şoarecii. Dacă până acum nu existau foarte multe studii despre impactul monoglutamatului de sodiu, astăzi cercetările recente dezvăluie că MSG este răspunzător pentru multe alte probleme de sănătate, şi nu doar pentru deteriorarea creierului, care rămâne însă încontinuare cea mai mare ameninţare.

Anumite organe din corp au receptori de glutamat, spre exemplu inima, iar o doza mare de MSG poate cauza tulburări de ritm sau chiar fibrilaţii arteriale. Din păcate, cei mai mulţi medici cardiologi nu fac legătura dintre MSG şi tulburările cardiace, astfel că pacientul primeşte doar tratament medicamentos iar originea afecţiunii rămâne nedepistată.

Consumul de MSG este în strânsă legătură cu depunerea grăsimii în jurul taliei – care trădează, de fapt, depunerea grăsimii în organele interne -, grăsime considerată “cea mai periculoasă”, fiind asociată cu arterioscleroza şi infarctul. Atenţie! O mare problemă cu MSG este aceea că se acumulează şi rămâne în sânge pentru perioade lungi de timp, ceea ce nu dă celulei nervoase posibilitatea de refacere.

Mamele şi copiii

Femeile însărcinate sau cele care îşi doresc să fie mămici pe viitor, trebuie să ia în considerare şi să reţină că aceste neurotoxine străbat bariera placentei şi ajung la făt, unde pot produce vătămări ireversibile ale creierului ţi sistemului nervos. După naştere, copilul poate suferi de afecţiuni precum autism,

agitaţie, nervozitate, ADHD, retard mintal, afecţiuni neruologice şi se poate deveni un copil anxios sau depresiv, izolat, cu tulburări de comportament şi adicţii de orice fel, dificultăţi de învăţare. Acest copil

este viitorul adult cu scleroză multiplă, Alzheimer, Parkinson, atac cerebral, depresie, migrene severe, dificultăţi de adaptare şi rezistenţă scăzută la stres, demenţă, boli psihice şi boli de nervi.

În acest sens, este mai mult o cerinţă decât o recomandare, faptul ca mama să aibă în timpul sarcinii o alimentaţie bazată mâncăruri proaspete, preparate în casă, şi să se ferească  de alimente din comerţ, chiar şi de cele cu etichete “eco” sau “bio”. Chiar dacă mama nu simte niciun efect negativ în urma consumului de MSG ţi crede că alimentul procesat respectiv nu îi face rău, trebuie să nu uite totuşi că acea cantitate de neurotoxină din sângele ei poate fi prea mare pentru creierul în dezvoltare al fătului.

Deşi este atât de periculos, monoglutamatul de sodiu este adăugat chiar şi  în mâncărurile destinate bebeluşilo (lapte praf, supe, piureuri), fără a ţine cont de faptul că cei mici sunt de 4 ori mai sensibili la MSG decât adulţii. Una dintre cauzele care justifică rejecţia bebeluşului pentru laptele mamtern şi preferinţa acestuia pentru laptele din comeţ (mai gustos!) este alimentaţia bogată în MSG a mamei în timpul sarcinii.

Iar acum, pentru că avem informaţia, cum ne ferim de MSG?

Multi dintre noi nu stim ca MSG este adaugat in prepararea a mii de produse alimentare, pentru ca pe eticheta produsului nu figureaza numele ca atare (glutamat monosodic), ci alte denumiri care par chiar prietenoase! Astfel, alimentele pot fi “fortificate cu proteine”, “ultra-pasteurizate”, sau pot contine “izolat proteic de soia”, “proteina din zer”, “concentrat proteic din zer”, “faina hidrolizata din cereale” sau “extras din drojdie”. Se considera ca alimentele care au ca ingredient extrasul din drojdie contin in 99% dintre cazuri si MSG. Alte denumiri pot fi mai simple, ca de exemplu, acid glutamic sau glutamat si atat!

Asadar, trebuie sa fim atenti atunci cand alegem de pe rafturile din supermarketuri alimente procesate sau, altfel spus, “de-a gata preparate” sau “pe jumatate pregatite”. Mai ales daca sunteti amatori de conserve de orice fel, fie din carne sau vegetale. In aceasta situatie, vegetarianismul nu ne protejeaza de MSG, ba, am putea spune ca, din contra, daca nu suntem atenti, ne arunca degraba in bratele sale.

Iata o lista a falselor “identitati” ale monoglutamatului de sodiu, sub care acesta poate aparea pe eticheta:

Acid glutamic sau E 620;

Glutamat;

Glutamat monopotasic sau E622;

Glutamat de calciu sau E623;

Glutamat de magneziu sau E625;

Glutamat de natriu;

Proteina hidrolizata din..;

Caseinat de calciu;

Caseinat de sodiu;

Extras din drojdie;

Nutrienti din drojdie;

Gelatina;

Proteina din zer;

Izolat proteic din zer;

Proteina din soia;

Concentrat proteic din soia;

Izolat proteic din soia;

Fiecare ingredient care contine “proteine” este suspect si trebuie analizat;

Fiecare ingredient care contine cuvintele “fortificat cu proteine “

Sos de soia;

Extras din sos de soia;

Umami

Alergiile alimentare si copiii

Ar fi  prea putin daca am face referire doar la stilul de viata al secolului XXI. Ce manaca copiii nostrii zilnic, ce reclame sunt pe toate posturile de TV. Conteaza si ce a mancat , ce a pus pe piele si ce a respirat mama in cele 9 luni de sarcina dar si inainte. Intrucat toate acestea au o influenta majora in declansarea alergiilor si sensibilitatii alimentare a celor mici. Alaturi de aceste alergii mai apar si numeroase boli ale copilariei si alte afectiuni de la otita medie la tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie (ADHD) si enurezisul.


ADHD.
A devenit din ce in ce mai des intalnit si este diagnosticat de tot mai multi doctori. Ii afecteaza pe baieti de cinci ori mai mult decat pe fete. O treime din ei se transforma in adulti cu ADHD. Nu exista teste de laborator sau clinice care sa diagnosticheze clar aceasta afectiune: hiperactivitate si impulsivitate atat de grava incat afecteaza capacitatea de functionare a copilului. Medicamentele prescrise de medic, in special Ritalinul (metilfenidat) a inceput sa se vanda ca painea calda, desi are efecte negative pe termen lung.

Nu inteleg de ce este ignorat rolul pe care alergiile alimentare si sensibilitatea la anumiti aditivi alimentari  chimici il au in cazul copiilor cu ADHD. Dr Joseph Egger si colegi sai de la Universitatea din Munchen au pus 76 de copii cu ADHD grav pe o dieta hipoalergenica (cu potential alergic scazut). Rezultatele au fost uimitoare: 82% din copii s-au simtit mai bine dupa acea dieta. Unul din patru copii cu ADHD grav s-au insanatosit complet. Si mai remarcabil a fost faptul ca, dupa dieta, alte simptome care nu aveau legatura cu  ADHD s-au ameliorat.

Apoi, Eger le-a dat copiilor alimente cu coloranti si conservanti artificiali. Substantele cele mai problematice au fost acidul benzoic si tartrazina (E 210 si E 102) Insa nici un copil nu a reactionat doar la acesti doi aditivi alimentari. Reactiile alergice au fost provocate  de un total de 46 de alimente diferite. Griul, laptele de vaca, soia, ouale, strugurii, ciocolata, portocalele si arahidele s-au numarat printre alergenii alimentari cei mai obisnuiti. Dintre alimentele care nu au provocat simptome fac parte salta verde, varza, conopida, telina, fasolea verde si ouale de rata.

Studiu de caz: De la varstra de doi ani Ana suferea de irascibilitate, insomnie cronica, hiperactivitate, infectii ale sinusurilor si urechii medii, dureri de articulatii, cearcane intunecate in jurul ochilor. Dupa multe tratamente fara nici un rezultat sau vre-o ameliorare, pe la cinci ani, parintii i-au facut un test pentru alergii alimentare IgG-mediat. Au descoperit ca fiica lor era alergica la 22 de alimente. Deasemenea au descoperit ca avea alergii si la anumite substante din aer- la mucegai, par de caine, polen, acarieni. Dupa ce au eliminat din dieta ei toate cele 22 de alimente si au inlaturat si sursele de alergeni din aer, simptomele ei s-au ameliorat rapid. Acum este in varstra de 12 ani, Ana este sanatoasa si nu are nici un simptom din cele anterioare.

AUTISMUL
La copiii cu autism, dovada existentei unei alergii alimentare, mai ales la cereale cu gluten si lapte, este mai mare chiar si decat in cazul copiilor cu ADHD. Primele studii si teste clinice le-au facut chiar parintii acestor copii, dupa ce au observat imbunatatiri majore dupa ce le-au schimbat dieta.
Graul si produsele lactate-glutenul si cazeina , proteinele  pe care acestea le contin-sunt alimente legate cel mai puternic de autism. Aceste proteine sunt greu de digerat si, mai ales daca sunt introduse in frageda copilarie, pot duce la alergii. Fragmente din acestea sunt cunoscute sub numele de peptide, ele pot imita endorfinele substante chimice din creier, de aceea sunt numite de obicei ''exorfine''.
Prin imitarea endorfinelor corpului, ceea ce face si heroina, organismul devine mai putin sensibil la propriile sale  endorfine naturale, fapt care duce la o pofta si mai mare pentru exorfinele din lapte si grau.
Cele mai comune alergii alimentare si intolerante chimice la copii autisti sunt:

• -grau si alte cereale cu gluten
• -lapte si alte produse lactate ce contin cazeina (zerul nu contine cazeina si nici grasimi)
• -alimente din familia solanaceelor (cartofi, rosii, vinete si ardei)
• -paracetamol
• -salicilati (cum ar fi aspirina)
• -tartrazina (E102), acid benzoic (E 210) si glutamat monosodic  sau  VEGETA!!! ( MSG/ E621)

Daca aveti un copil care sufera de autism sau de sindromul Asparger, va recomandam sa luati in considerare si alergiile alimentare pe langa vaccinuri, una dintre posibilele cauze.

INFECTII ALE URECHII, NASULUI SI GATULUI
Toti parintii sunt constienti de agonia prin care trece copilul lor atunci cand sufera de o infectie a urechii, care de multe ori poate sa implice si nasul si gatul. Ele sunt de doua feluri: Otita medie acuta si otita medie exudata (denumita si otita soroasa) caracterizata prin aglomerarea de fluid in urechea medie. Din pacate ''solutia'' imediata sunt antibioticele desi exista dovezi clare ca administrarea frecventa a acestora si repetitiva in tratarea otitei medii sporeste sansele de revenire a acesteia de trei pana la sase ori. 80% sau chiar mai mult din problemele acestei afectiuni pot fi evitate prin identificarea si evitarea alergenilor alimentari, deoarece cel putin patru din cinci copii bolnavi de otita au alergii alimentare.
Reactia alergica provoaca umflarea si inchiderea ''trompei lui Eustache'' care dreneaza urechea medie.Daca identificati si evitati alimentele la care sunteti alergic, trompa lui Eustache se deschide si se dreneaza, iar infectia si/sau surplusul de fluid dispar. Nu va mai fi nevoie de vizite lunare la medic sau de antibiotice care nu au rezultate prea bune. E simplu

ASTMUL
De obicei alergiile alimentare provoaca boli ale cailor respiratorii, dintre care cea mai grava este astmul. In Marea Britanie, unul din cinci copii au astm, comparativ cu unul din douazecisicinci la adulti. De astfel astmul este acum principala cauza a absenteismului de la scoala la copiii sub 15 ani. La copii, aceasta afectiune le poate afecta increderea in ei si ii face sa stea cu frica urmatoarei crize. Incercarea de a vindeca sufocarea si tusea in loc de depistarea cauzei care le provoaca reprezinta o solutie limitata. Recomandam ca toti copii care sufera de astm sa faca testul pentru alergii alimentare.

SOMNUL DIFICIL SI ENUREZISUL (udarea patului in timpul noptii)
In eforturile mari pe care parintii le fac ca sa isi culce copiii, ei nu isi dau seama ca alergiile alimentare pot fi cauza hiperactivitatii lor. Paharul cu lapte dinainte de culcare poate inrautati situatia in loc sa o amelioreze. Laptele( nu cel de mama) este un alergen obisnuit la copii mici. Bebelusii cu probleme de somn aveau niveluri ridicate de anticorpi in cazul consumului de lapte, iar cand laptele a fost eliminat din regimul lor alimentar, somnul lor a revenit la normal. Cand laptele a fost reintrodus in dieta insomnia a revenit. In alt studiu, 17 copii cu varstra de sub cinci ani au fost trimisi la o clinica pentru probleme de somn. Pentru a afla daca alergia alimentara contribuie la insomnie, laptele de vaca a fost exclus din dieta lor. In interval de sase saptamani, copiii adormeau mai usor si dormeau mai profund si mai mult, in medie intre 5,5 si 13 ore. Reintroducerea laptelui de vaca in dieta lor a dus la revenirea insomniei. Desigur insomnia poate fi provocata de alte alergii, astfel cel mai bine este sa va testati copilul.

Cat despre udatul patului in timpul somnului, alergiile alimentare sunt o cauza majora. Dupa teste efectuate pe copii care sufereau de migrene si hiperactivitate dar si de enurezis, au observat ca o dieta fara alimente alergene enurezisul a disparut la jumatate dintre ei si la jumatate s-a ameliorat.
Majoritatea bolnavilor de enurezis sufera de alergii alimentare ascunse. reactile alergice pot sa irite peretele vezicii si , de asemenea sa provoace tulburari de somn precum enurezisul. Dupa vindecarea alergiei alimentare, copilul doarme mai linistit si se poate trezi sa mearga la toaleta la timp.
In articolul acesta gasiti mai multe suplimente antialergice.
sursa: https://www.patrickholford.com/
sursa: https://www.patrickholford.com/books/hidden-food-allergies