Monoglutamatul de sodiu ne distruge creierul

Rafturile din supermarketuri - adevărate cimitire pline cu cutii, borcane, pungi, conserve in care "zace" , îngropată  în aştepare, hrana noastra de toate zilele. Nici nu respiră, nici nu răsuflă, nici nu mişcă.

Am să încep acest articol cu o atenţionare: “Cel mai bun lucru pe care îl poti face pentru creierul tău este să nu mai consumi MSG”. 

Toţi am auzit de droguri. Ştiaţi că cele mai multe dintre ele au la bază plantele? Spre exemplu, cocaina este un drog extras din arborele de coca, un arbust original din America de Sud. LSD (sau “inspiraţia artiştilor”!) este un drog “recreaţional” extras dintr-o ciupercă ce creşte pe boabele de orez. Opiumul, morfina şi heroina se obţin din “lacrimile” unei plante de grădină foarte atrăgătoare, o specie de

mac (Papaver Somniferum), “personalitatea” fiecărui drog fiind creată prin mici intervenţii aduse “în laborator”! Din aceeaşi plantă rezultă şi codeina, un medicament  care se găseţte în farmacii, prescris pentru afecţiuni pulmonare ca astm bronşic, insuficienţă respiratorie sau emfizem pulmonar. Să nu uităm de Marijuana, care nu este extrasă din nicio plantă ci, surprinzător, este însăşi planta, iniţial folosită ca medicament până când a fost interzisă. Mai are rost să spunem că alcoolul este produs în mod natural prin fermentarea sau distilarea unor plante? Sau că nicotina este substanţa activă dintr-o plantă – pe numele său tutun, tabac sau Nicotina Tabacum – care face parte din familia roşiilor, cartofului şi mătrăgunii?

Dar să nu vă impacientaţi (încă!), acest articol nu este despre droguri! Adică.. nu este despre drogurile mai sus menţionate pe care le ştim şi de care ne putem feri. Ci despre un “altfel de drog”, ascuns în majoritatea alimentelor procesate care se vând pe rafturi în magazine sau sunt servite în restaurante.

Este vorba despre un aditiv alimentar - pe numele său MSG sau monoglutamatul de sodiu – adăugat în alimente pentru a le potenţa gustul sau a da un gust exstraordinar chiar şi celor fără niciun gust. MSG este “un fel de drog” (de fapt, un drog!) extras dintr-o sursă naturală - ca şi celelalte droguri despre care am vorbit -,  mai exact din glutamatul din algele de mare.  

Şi dacă este un drog,  atunci de ce producătorii adaugă MSG în mâncare? La fel cum adaugă, în procesul de fabricaţie, acid citric, sirop de porumb, clorură de sodiu sau extras de chinină pentru a da gust acru, dulce, sărat şi respectiv amar unor alimente, adaugă şi “sare chinezească” sau monoglutamat de sodiu (MSG) pentru a da gust umami (cel de-al cincilea gust al nostru, cel mai bun gust, mai bun chiar decât gustul dulce) oricărui aliment “fără gust” sau a-l face pe cel deja bun la gust, şi mai bun.

Acest drog - denumit şi “sare chinezească” – este ingredientul secret din mâncarea chineazească. În prezent, se găseşte în mii de alimente procesate care ajung pe masa noastră: mezeluri de toate felurile, afumături, supă la plic, cipsuri, mancarea de tip fast-food, peste afumat, conserve de orice fel, vegeta şi foarte multe altele. Monoglutamatul de sodiu este o neurotoxină (excitotoxină) care stimulează şi contractă atât de tare celulele nervoase din creier – mai exact, din hipotalamus -,  încât la un moment dat acestea cedează.

Ce este hipotalamusul? Hipotalamusul este acea porţiune din creier care face legătura dintre sistemul nervos şi cel hormonal şi controlează temperatura corpului, activitatea glandelor endocrine, senzaţia de foame şi saţietate, senzaţia de sete, manifestările vegetative instinctuale de frică şi furie, reglează ritmul veghe-somn şi influenţează metabolismul.

        Ce sunt excitotoxinele? Sunt nişte substanţe chimice care stimulează excesiv celulele nervoase până când acestea se "scurt-circuiteaza" si “iau foc”. Dacă acest “foc neuronal” nu este stins, ci, din contră, este întreţinut de alte şi alte excitotoxine, atunci celulele “se ard” şi mor, ceea ce cauzează o permanentă deteriorare a sistemului nervos şi a creierului.

Într-un studiu pe puii de şoareci niciun semn de deteriorare mentală nu a fost vizibil imediat după ce li s-a introdus MSG în hrană, ci mai târziu, în perioada “adolescenţei”, când aceştia au început să nu mai dea randament în îndeplinirea “misiunilor” la care erau supuşi, iar peste un timp şi mai mare, s-au prostit “cu totul”! Şi dacă credeţi că acest studiu pe şoareci nu are niciun impact asupra noastră, vă spunem că

oamenii sunt de 5 ori mai sensibili la MSG decât şoarecii. Dacă până acum nu existau foarte multe studii despre impactul monoglutamatului de sodiu, astăzi cercetările recente dezvăluie că MSG este răspunzător pentru multe alte probleme de sănătate, şi nu doar pentru deteriorarea creierului, care rămâne însă încontinuare cea mai mare ameninţare.

Anumite organe din corp au receptori de glutamat, spre exemplu inima, iar o doza mare de MSG poate cauza tulburări de ritm sau chiar fibrilaţii arteriale. Din păcate, cei mai mulţi medici cardiologi nu fac legătura dintre MSG şi tulburările cardiace, astfel că pacientul primeşte doar tratament medicamentos iar originea afecţiunii rămâne nedepistată.

Consumul de MSG este în strânsă legătură cu depunerea grăsimii în jurul taliei – care trădează, de fapt, depunerea grăsimii în organele interne -, grăsime considerată “cea mai periculoasă”, fiind asociată cu arterioscleroza şi infarctul. Atenţie! O mare problemă cu MSG este aceea că se acumulează şi rămâne în sânge pentru perioade lungi de timp, ceea ce nu dă celulei nervoase posibilitatea de refacere.

Mamele şi copiii

Femeile însărcinate sau cele care îşi doresc să fie mămici pe viitor, trebuie să ia în considerare şi să reţină că aceste neurotoxine străbat bariera placentei şi ajung la făt, unde pot produce vătămări ireversibile ale creierului ţi sistemului nervos. După naştere, copilul poate suferi de afecţiuni precum autism,

agitaţie, nervozitate, ADHD, retard mintal, afecţiuni neruologice şi se poate deveni un copil anxios sau depresiv, izolat, cu tulburări de comportament şi adicţii de orice fel, dificultăţi de învăţare. Acest copil

este viitorul adult cu scleroză multiplă, Alzheimer, Parkinson, atac cerebral, depresie, migrene severe, dificultăţi de adaptare şi rezistenţă scăzută la stres, demenţă, boli psihice şi boli de nervi.

În acest sens, este mai mult o cerinţă decât o recomandare, faptul ca mama să aibă în timpul sarcinii o alimentaţie bazată mâncăruri proaspete, preparate în casă, şi să se ferească  de alimente din comerţ, chiar şi de cele cu etichete “eco” sau “bio”. Chiar dacă mama nu simte niciun efect negativ în urma consumului de MSG ţi crede că alimentul procesat respectiv nu îi face rău, trebuie să nu uite totuşi că acea cantitate de neurotoxină din sângele ei poate fi prea mare pentru creierul în dezvoltare al fătului.

Deşi este atât de periculos, monoglutamatul de sodiu este adăugat chiar şi  în mâncărurile destinate bebeluşilo (lapte praf, supe, piureuri), fără a ţine cont de faptul că cei mici sunt de 4 ori mai sensibili la MSG decât adulţii. Una dintre cauzele care justifică rejecţia bebeluşului pentru laptele mamtern şi preferinţa acestuia pentru laptele din comeţ (mai gustos!) este alimentaţia bogată în MSG a mamei în timpul sarcinii.

Iar acum, pentru că avem informaţia, cum ne ferim de MSG?

Multi dintre noi nu stim ca MSG este adaugat in prepararea a mii de produse alimentare, pentru ca pe eticheta produsului nu figureaza numele ca atare (glutamat monosodic), ci alte denumiri care par chiar prietenoase! Astfel, alimentele pot fi “fortificate cu proteine”, “ultra-pasteurizate”, sau pot contine “izolat proteic de soia”, “proteina din zer”, “concentrat proteic din zer”, “faina hidrolizata din cereale” sau “extras din drojdie”. Se considera ca alimentele care au ca ingredient extrasul din drojdie contin in 99% dintre cazuri si MSG. Alte denumiri pot fi mai simple, ca de exemplu, acid glutamic sau glutamat si atat!

Asadar, trebuie sa fim atenti atunci cand alegem de pe rafturile din supermarketuri alimente procesate sau, altfel spus, “de-a gata preparate” sau “pe jumatate pregatite”. Mai ales daca sunteti amatori de conserve de orice fel, fie din carne sau vegetale. In aceasta situatie, vegetarianismul nu ne protejeaza de MSG, ba, am putea spune ca, din contra, daca nu suntem atenti, ne arunca degraba in bratele sale.

Iata o lista a falselor “identitati” ale monoglutamatului de sodiu, sub care acesta poate aparea pe eticheta:

Acid glutamic sau E 620;

Glutamat;

Glutamat monopotasic sau E622;

Glutamat de calciu sau E623;

Glutamat de magneziu sau E625;

Glutamat de natriu;

Proteina hidrolizata din..;

Caseinat de calciu;

Caseinat de sodiu;

Extras din drojdie;

Nutrienti din drojdie;

Gelatina;

Proteina din zer;

Izolat proteic din zer;

Proteina din soia;

Concentrat proteic din soia;

Izolat proteic din soia;

Fiecare ingredient care contine “proteine” este suspect si trebuie analizat;

Fiecare ingredient care contine cuvintele “fortificat cu proteine “

Sos de soia;

Extras din sos de soia;

Umami