Cati
dintre noi, copii fiind, nu ne uitam ciudat la grasimea de peste care plutea in farfurie, si pe care o dadeam frumos la o parte! Atunci interveneau mamele, sau tatii, cu sfaturile lor parintesti: “Mananca
grasimea aia, e cea mai buna pentru creier!”
Nu
stiu cat de mult ni s-au schimbat gusturile intre timp, cert este ca, odata cu navalirea informatiilor medicale pe piata, cand auzim cuvantul “peste”, facem
imediat conexiunea: Omega 3! Bun. Dar ce este, de fapt, aceasta grasime "buna" Omega 3?
Numele
de Omega 3 vine de la un grup de 3
grasimi sau 3 acizi grasi, fiecare dintre ei purtand cate un nume cam complicat, ce-i drept! - de aceea alintati pe scurt: ALA, EPA si DHA.
1. ALA (acidul Alpha Linolenic)
este o grasime care se gaseste in plantele uleioase, seminte, alune si in cele mai
multe dintre uleiurile vegetale. ALA este mai mult decat un acid gras, este un acid gras esential, si se numeste astfel pentru ca organismul nu il poate
sintetiza de unul singur din alte subtante din corp, si ca urmare trebuie sa il
primeasca in dar, prin dieta! La alte specii de animale ALA poate fi sintetizat
din acidul stearic, insa noua ne lipseste enzima care ajuta la aceasta sinteza.
Asadar, daca nu il primim prin alimentatie, multe dintre functiile la care ia
parte sunt alterate.
Acest
acid se gaseste din plin in uleiul de in, de canepa, de nuca, rapita si de Perilla.

2. EPA (aicd eicosapentaenoic)
este un acid gras care se gaseste in grasimea si uleiul de peste. Cele mai
bogate surse sunt ficatul de cod, macrou, somon, sardine, hering dar si diferite
tipuri de alge de
mare. Interesant este
faptul ca, in mod natural, pestele nu contine EPA, dar il obtine consumand anumite
specii de alge.
Corpul
uman poate transforma ALA, din plante, in EPA. Insa, daca optam pentru grasimi
din peste, aceasta conversie nu mai are loc pentru ca ne luam EPA direct din
carnea animalelor marine. Daca la oamenii sanatosi conversia functioneaza “ca
la carte”, intr-un cuvant ca in manualele de anatomie, in cazul celor care sufera de diabet si
alergii, mecanismele de conversie sunt alterate, iar acestora li se recomanda
sa consume direct EPA pentru a se feri de eventuale complicatii.
·
Dintre acizii grasi Omega 3, EPA are un
loc aparte datorita faptului ca este esential pentru creier si afectiuni mentale,
cum sunt schizofrenie, dementa si
depresie. Multiple studii demonstreaza faptul ca severitatea simptomelor se
amelioreaza cand pacientii consuma EPA.
Intr-un studiu din 2004, efectuat pe 100 de persoane care au incercat sa se
sinucida, s-a evidentiat ca nivelul de EPA in sangele lor era foarte mic.
Stiai?
Portulaca Oleracea sau spanacul salbatic
este cea mai bogata planta in acid ALA, insa, neobisnuit pentru o planta,
contine si EPA. Contine vitamina A, C, E si B, si minerale precum calciu,
magneziu, potasiu si fier. Planta poate fi crescuta si la ghiveci, rupta si
presarata peste salate.
3. DHA (acid docosahexaenoic),
al treilea acid gras Omega 3, este o componenta de baza in alcatuirea sistemului
nervos central, al creierului, cortexului cerebral, retinei, pielii, spermei si
testiculelor.
·
Dintre grasimile polinesaturate din
creier, 40 % sunt alcatuite din DHA, iar dintre cele care formeaza retina, 60%.
·
DHA cantareste 50% din greutatea
membranei plasmatice a neuronilor.
La
fel ca si EPA, si DHA poate fi sintetizat in corp din ALA sau obtinut direct
din peste.
Stiai? Laptele
matern contine in mod natural cantitati esentiale de DHA, cu atat mai mult daca
mama consuma peste sau alge marine. De aceea, nu trebuie sa vad ingrijorati in
ceea ce priveste dezvoltarea creierului celui mic, important este ca bebelusul
sa fie cat mai mult timp alaptat la san, fireste, daca acest lucru este posibil.
Atentie!
Nivelurile scazute de DHA din sange sunt asociate cu maladia Alzheimer.
Cele
mai bogate surse de DHA sunt pestii precum ton, macrou, hering, sardine si
caviar.
Uleiul de peste,
fiind bogat in acizi grasi EPA si DHA, regleaza
activitatea citokinelor (molecule de natura proteica ce intervin in
mecanismele inflamatiei), prin faptul ca scad acele citokine pro-inflamatorii (exista
si citokine anti-inflamatorii) al caror nivel este foarte ridicat in afectiunile
autoimune (alergiile de orice tip, scleroza multipla, artrita autoimuna,
calvitie si multe alte boli in care organismul se ataca singur).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu