Ce este grasimea Omega 3?

Cati dintre noi, copii fiind, nu ne uitam ciudat la grasimea de peste care plutea in farfurie, si pe care o dadeam frumos la o parte! Atunci interveneau mamele, sau tatii, cu sfaturile lor parintesti: “Mananca grasimea aia, e cea mai buna pentru creier!”

Nu stiu cat de mult ni s-au schimbat gusturile intre timp, cert este ca, odata cu navalirea informatiilor medicale pe piata, cand auzim cuvantul “peste”, facem imediat conexiunea: Omega 3! Bun. Dar ce este, de fapt, aceasta grasime "buna" Omega 3?

Numele de Omega 3 vine de la un grup de 3 grasimi sau 3 acizi grasi, fiecare dintre ei purtand cate un nume cam complicat, ce-i drept! - de aceea alintati pe scurt: ALA, EPA si DHA.  

1. ALA (acidul Alpha Linolenic) este o grasime care se gaseste in plantele uleioase, seminte, alune si in cele mai multe dintre uleiurile vegetale. ALA este mai mult decat un acid gras, este un acid gras esential, si se numeste astfel pentru ca organismul nu il poate sintetiza de unul singur din alte subtante din corp, si ca urmare trebuie sa il primeasca in dar, prin dieta! La alte specii de animale ALA poate fi sintetizat din acidul stearic, insa noua ne lipseste enzima care ajuta la aceasta sinteza. Asadar, daca nu il primim prin alimentatie, multe dintre functiile la care ia parte sunt alterate.

Acest acid se gaseste din plin in uleiul de in, de canepa, de nuca, rapita si de Perilla.

ALA este esential pentru ca din el pot fi sintetizati ceilalti doi acizi, EPA si DHA, care se intalnesc numai in carnea vietatilor marine. Anumite anumite categorii de populatie, in special vegetarienii si cei care nu suporta pestele, ar trebui sa fie atenti ce fel de uleiuri de plante aleg sa foloseasca. Ei trebuie sa isi ia ALA din uleiuri care il contin, altfel nu vor avea suficienta hrana pentru creier.

2. EPA (aicd eicosapentaenoic) este un acid gras care se gaseste in grasimea si uleiul de peste. Cele mai bogate surse sunt ficatul de cod, macrou, somon, sardine, hering dar si diferite tipuri de alge de

mare. Interesant este faptul ca, in mod natural, pestele nu contine EPA, dar il obtine consumand anumite specii de alge.

Corpul uman poate transforma ALA, din plante, in EPA. Insa, daca optam pentru grasimi din peste, aceasta conversie nu mai are loc pentru ca ne luam EPA direct din carnea animalelor marine. Daca la oamenii sanatosi conversia functioneaza “ca la carte”, intr-un cuvant ca in manualele de anatomie,  in cazul celor care sufera de diabet si alergii, mecanismele de conversie sunt alterate, iar acestora li se recomanda sa consume direct EPA pentru a se feri de eventuale complicatii.

·                     Dintre acizii grasi Omega 3, EPA are un loc aparte datorita faptului ca este esential pentru creier si afectiuni mentale, cum sunt schizofrenie, dementa si depresie. Multiple studii demonstreaza faptul ca severitatea simptomelor se amelioreaza cand pacientii  consuma EPA. Intr-un studiu din 2004, efectuat pe 100 de persoane care au incercat sa se sinucida, s-a evidentiat ca nivelul de EPA in sangele lor era foarte mic.

Stiai? Portulaca Oleracea sau spanacul salbatic este cea mai bogata planta in acid ALA, insa, neobisnuit pentru o planta, contine si EPA. Contine vitamina A, C, E si B, si minerale precum calciu, magneziu, potasiu si fier. Planta poate fi crescuta si la ghiveci, rupta si presarata peste salate.

3. DHA (acid docosahexaenoic), al treilea acid gras Omega 3, este o componenta de baza in alcatuirea sistemului nervos central, al creierului, cortexului cerebral, retinei, pielii, spermei si testiculelor.

·         Dintre grasimile polinesaturate din creier, 40 % sunt alcatuite din DHA, iar dintre cele care formeaza retina, 60%.

·         DHA cantareste 50% din greutatea membranei plasmatice a neuronilor.

La fel ca si EPA, si DHA poate fi sintetizat in corp din ALA sau obtinut direct din peste.

Stiai? Laptele matern contine in mod natural cantitati esentiale de DHA, cu atat mai mult daca mama consuma peste sau alge marine. De aceea, nu trebuie sa vad ingrijorati in ceea ce priveste dezvoltarea creierului celui mic, important este ca bebelusul sa fie cat mai mult timp alaptat la san, fireste, daca acest lucru este posibil.

Atentie! Nivelurile scazute de DHA din sange sunt asociate cu maladia Alzheimer.

Cele mai bogate surse de DHA sunt pestii precum ton, macrou, hering, sardine si caviar.

Uleiul de peste, fiind bogat in acizi grasi EPA si DHA, regleaza activitatea citokinelor (molecule de natura proteica ce intervin in mecanismele inflamatiei), prin faptul ca scad acele citokine pro-inflamatorii (exista si citokine anti-inflamatorii) al caror nivel este foarte ridicat in afectiunile autoimune (alergiile de orice tip, scleroza multipla, artrita autoimuna, calvitie si multe alte boli in care organismul se ataca singur).

Uleiul de in, aliment sau medicament?

Componentele cheie din uleiul de in, care il fac sa fie atat de benefic in vindecare, sunt acizii grasi esentiali (EFAs), unde termenul “esential” semnifica faptul ca organismul animal, spre deosebire de plante, are nevoie de acesti acizi pentru o functionare sanatoasa, INSA nu ii poate sintetiza, de unul singur, din alti compusi, motiv pentru care trebuie sa ii primeasca prin alimentatie.  Daca nu avem o dieta bogata in acizi grasi esentiali, parul este primul care se resimte, devine uscat, fragil si incepe sa cada; ranile se vindeca mai greu.

Numai doi acizi grasi sunt cunoscuti a fi “esentiali”: acidul alpha-linolenic (un acid gras Omega 3) si acidul linolenic (un acid gras Omega 6).

Acizii grazi esentiali asigura functionarea corecta a membranei celulare, adica o ajuta pe aceasta sa recunoasca substantele sanatoase din mediul extracelular si sa devina destul de permeabila astfel incat sa permita acestora intrarea in celula. De altfel, membrana celulara trebuie sa recunoasca si substantele daunatoare, care imbolnavesc celula, si sa formeze in fata lor o “bariera”, impiedicandu-le accesul in celula.

1. Unul dintre cei mai importanti compusi ai uleiul de in este acidul gras esential alpha-linolenic, pe care corpul il transforma in doua tipuri de acizi grasi Omega 3 (EPA si DHA), care se gasesc in mod natural in grasimea de peste. Din acest motiv, unii cercetatori considera ca prin suplimentarea dietei cu ulei de in putem obtine aceleasi beneficii ca in cazul uleiul de peste, insa la un pret mult mai mic, cu conditia ca organismul nostru sa aiba aceasta capacitate de conversie.

O lingurita de ulei de in contine 2,5 grame de acizi grasi Omega 3, de doua ori mai mult decat majoritatea oamenilor obtin printr-o dieta normala.

Datorita acidului alpha-linolenic, uleiul de in:

ü  este esential in procesul de constructie a membranelor celulelor din creier;

ü  reduce simptomele artritei si imbunatateste mobilitatea articulara;

ü  este de ajutor in tratarea bolilor autoimune, cum sunt lupus, scleroza multipla sau artrita reumatoida;

ü  imbunatateste functia pulmonara fiind de ajutor celor cu astm bronsic;

ü  previne cancerul de san;

ü  previne si trateaza depresia;

ü  reduce tulburarile si durerile menstruale.

ü  este util in afectiunile inflamatorii ale intestinului si colonului;

ü  previne si amelioreaza afectiunile cardiace;

ü  reduce tulburarile nervoase cum sunt anxietatea si depresia;

ü  creste rezistenta la stres;

ü  scade nivelul cortizolului din sange;

Studiile medicale demonstreaza faptul ca cei mai multi dintre pacientii cu sindromul colonului iritabil si boala Chron prezinta nivelul scazute de Omega 3 in corp. O dieta bogata in ulei de in ajuta in vindecarea bolii datorita efectului antiinflamator pe care acesta il are. Se considera ca acizii grasi Omega 3 au puterea de a stopa evolutia cancerului de colon.

Acidul alpha-linolenic stimuleaza cresterea colesterolului “bun” (HDL) si reduce nivelul celui “rau” (LDL) si al trigliceridelor. De altfel, scade presiunea arteriala in cazul persoanelor cu hipertensiune.

2. Uleiul de in contine si acizi grasi omega 6 sub forma acidului linoleic. Acesta este important deoarece, la un moment dat in procesul de metabolism, este convertit in acid arahidonic (AA). Acest acid este esential in formarea si buna functionare a membranei celulare, in special a celulelor care alcatuiesc creierul, muschii si ficatul. Acidul arahidonic nu este un acid gras esential, dar poate deveni “esential” in cazul in care nu avem destul acid linoleic in corp din care sa fie sintetizat.

Consumul de ulei de in ajuta la sinteza acidul arahidonic si, prin urmare:

ü  protejeaza creierul de stres oxidativ;

ü  activeaza o proteina care stimuleaza refacerea si dezvoltarea neuronilor;

ü  ajuta la refacerea musculaturii scheletice;

ü  incetineste procesul de deteriorare a creierului in cazul maladiei Alzheimer si reduce simptomele de manifestare a bolii;

ü  este implicat in dezvoltarea neurologica la bebelusi.

Un studiu publicat de U.S NationalInstitute of Child Health and Human Development a demonstrat ca bebelusii de 18 luni, care au primit prin suplimentare acid arahidonic timp de 17 saptamani, au dovedit un nivel crescut al inteligentei.

Alte indicatii terapeutice ale uleiul de in

·         Consumul de ulei de in protejeaza impotriva durerilor din angina pectorala. In urma unui studiu al Colegiului Boston Simmons care s-a intins pe durata a 5 ani, s-a descoperit ca uleiul de in previne un al doilea atac cardiac.

·         Acizii grasi Omega 3 intensifica absorbtia iodului din alimentatie. Iodul este un mineral esential in functionarea glandei tiroide. Din pacate, solul tarii noastre este deficitar in iod, insa printr-un consum zilnic de ulei de in putem preveni afectiunile endocrine cauzate de deficit de iod.

·         Acizii grasi din uleiul contribuie la vindecarea afectiunilor inflamatorii ale pielii cum sunt: eczema, rozaceea, mancarimile si roseata, psoriazis, pielea arsa de soare.

·         Hraneste fibrele nervoase si nervii imbunatatind transmiterea impulsului nervos, fiind esential in alimentatia celor care sufera de tulburari degenerative ale sistemului nervos

·         Previne deterioarea fibrelor nervoase in afectiuni degenerative precum diabetul si scleroza multipla.

·         Acizii grasi esentiali blocheaza productia de prostaglandine – substante similare hormonilor – eliberate in exces in timpul menstruatiei care cauzeaza fluxul sanguin abundent, de multe ori asociat cu afectiunea ginecologica ce poarta denumirea de endometrioza.

·         Ne protejeaza de ateroscleroza prin faptul ca fac trombocitele (plachetele) mai putin lipicioase. Trombocitele lipicioase se lipesc mai repede una de cealalta, ceea ce poate bloca vasele de sange cauzand atac de cord, ruperea  unui vas de sange sau hemoragii cerebrale.

·         consumul de ulei de in imbunatateste vederea si perceptia cromatica;

·         Stimuleaza cresterea parului, reduce incidenta matretii si imbunatateste aspectul firului de par. Observatii clinice demonstreaza ca aceste efect pozitive pot fi observate dupa un timp de 1 an de aport zilnic de 1 lingura de ulei de in.

Spre deosebire de semintele de in mai contin si lignani (fitoestrogeni), care lipsesc din uleiul de in.

Posibile efecte adverse

Se considera ca, atat uleiul, cat si semintele de in, sunt bine tolerate de organism. Insa, anumite categorii de persoane trebuie sa evite uleiul de in, printre acestea numarandu-se:

·         femeile insarcinate (poate cauza o nastere prematura) si femeile care alapteaza (datorita schimbarilor care se produc in metabolism);

·         persoanele care sufera de anumite afectiuni ale sangelui au nevoie, de asemeni, de sfatul medicului, pentru ca uleiul de in poate influenta felul in care se coaguleaza sangele;

·         la persoanele sensibile pot aparea tulburari digestive ca stare de greata, balonare, durere de stomac, constipatie sau diaree;

·         pentru ca uleiul de in scade nivelul glucozei din sange, diabeticii submedicatie trebuie sa manifeste prudenta, pentru ca exista riscul ca nivelul zaharului din sange sa scada brusc si sa apara o criza de hipoglicemie.

Atentie!! Marea majoritate a uleiurilor ''presate la rece'', inseamana o reglare a preselor in asa fel incat sa extraga maximum de ulei. Frecarea intre partiele mecanice si seminte este atat de puternica, incat temperatura ajunge la temperaturi de peste 70 de grade. Acest lucru inseamana ca multi nutrienti nu mai sunt biodisponibili 100% si gustul are si mai mult de suferit. Prea putini producatori isi perimit sa obina cantitati mai mici de ulei de o calitate mare, si sa iasa pe piata cu un pret competitiv. Din cauza aceasta un anumit ulei presat la rece are un pret si un gust, iar altul are alt gust, alte calitati dar si alt pret.