Dieta care tratează cancerul

“În 8 luni după ce am început să fac aceste lucruri, toate celulele canceroase au dispărut.”

                                                Dr. Loraine Day –chirurg ortoped care s-a vindecat de cancer prin metode naturale

“Ca să te vindeci de orice boală, nu contează numai “ce pui în gură”. Când am început să mă vindec, am avut grija cu tot ceea ce puneam “în minte si suflet”: nu am citit ştirile, nu am ascultat radioul, nu am privit la televizor. Am citit doar cărţi de spiritualitate, am ascultat muzică clasică şi programe de spiritualitate de calitate care îmi dădeau o stare de linişte şi pace. Trebuie să fii la fel de atent cu ceea ce îţi introduci în minte, ca şi cu ceea ce îţi introduci în corp.”

                                                                                                                     Dr. Loraine Day

După ce am  ascultat-o în cateva interviuri televizate pe Dr. Loraine Day, am înţeles că această

femeie ar trebui să fie un exemplu de viaţă pentru mulţi dintre noi. Nu doar că s-a vindecat de cancer singură - refuzând categoric chimoterapia şi impulsurile colegilor medici “pro-chimo”  (şi nu erau puţini!) -, dar vivacitatea, coerenţa şi energia acestei femei la 70 de ani sunt calităţi rar întâlnite în ziua de azi.

“Acum am 69 de ani şi pot să fac orice făceam la 25 de ani! Simt că am aceeaşi energie pe care o aveam atunci.” Şi într-adevăr, energia pe care o emană este debordantă, şocant de incompatibilă cu viziunea pe care mi-am format-o până acum despre “bătrânii” de aceeaşi vârstă.

Recent, Dr. Loraine Day s-a recăsătorit iar soţul dânsei a vrut să trăiască după felul în care trăia ea, pentru că îşi dorea acelaşi nivel de energie!

Vom deschide acest articol cu un adevăr încurajator, o speranţă pentru toţi cei care suferă de cancer sau alte maladii la fel de grave:

“Corpul omenesc este astfel construit încât se poate vindeca singur. Aţi observat că, dacă ne-am tăiat, rana se vindecă fără să intervenim, asta dacă sistemul nostru imunitar nu este distrus şi dacă nu traumatizăm în fiecare zi rana respectivă.

Eu a trebuit să aflu care sunt lucrurile prin care îmi traumtizam corpul astfel încât acesta nu reuşea să vindece cancerul. Ştiam că eu mi-am făcut cancerul. Evident că nu am făcut-o conştient. Toţi oamenii “ne facem” cancerul “cu mâna lor”, doar că nu ne place să recunoaţtem acest lucru. Lucrurile pe care le facem în mod repetat în fiecare zi sunt acelea care ne îmbolnăvesc, care cauzează cancer, Parkinson sau orice altă boală.”

       

                                                                                                 Dr. Loraine Day

1.Am trecut pe o dieta biblică (vegană).

La început nu ştia exact cu ce să înceapă, dar simtea că trebuie să îşi schimbe dieta într-o dieta 100% vegană. A încetat să mai consume produse animale: carne, ouă, lapte, brânză. “Este dieta perfectă, dar nu îndeajuns să vindece vreo problemă de sănătate majoră cum e cancerul”. (Dr. Loraine Day). A simţit că

lipseşte ceva. Acel “ceva” sunt toate celelalte lucruri expuse mai jos.

Ştiai? Statisticile din 1909 arătau că 1 din 33 de americani sufereau de cancer. Pe atunci, consumul mediu de cereale nerafinate pe cap de locuitor era de 90 kilograme pe an, la fel ca şi în cazul cartofilor proaspeţi. Să nu uităm că pe atunci nu existau restaurante de tip fast food iar dulciurile erau întradevăr o delicatesă. Începând cu 1985, consumul de cartofi proaspeţi  a scăzut cu 50% , în schimb cartofii prăjiţi au devenit din ce în ce mai populari; a crescut consumul de cereale rafinate (făină albă); s-a dublat consumul de lapte (pasteurizat!); consumul de carne de pui a crescut cu 300% (pui injectaţi cu hormoni şi antibiotice). Dulciurile sunt astăzi privite ca nişte “înlocuitoare de fructe”. Sub influenţa unei diete bazate pe alimente procesate şi abuz de produse animale (carne, lapte, brânză, ouă), nu este de mirare că această afecţiune a luat amploare, fiind întâlnită la 1 din 3 persoane.  Astăzi, una din doua persoane suferă sau va suferi,  de-a lungul vieţii, de cancer. La cum decurg lucrurile, până în 2020 toată lumea va suferi de cancer, dacă nu se iau măsuri în prevenţie.

“Apoi am renunţat la tot ce înseamnă zahăr, cofeină, MSG, îndulcitori şi toate alimentele procesate, şi am consumat numai mâncare în forma ei naturală, lucru pe care îl fac şi acum.”

                                                                                                             Dr. Loraine Day

2. Am început să petrec cât mai mult timp afară din casă.

 “Tumorile canceroase cresc de 2 ori mai repede dacă respirăm “aer de interior” decât dacă respirăm aerul “din afara” casei, fapt bine documentat în literatura de medicină. Chiar dacă locuim într-o zonă cu aer poluat, aerul de afară este preferabil celui din interior”, spune Dr. Loraine Day.

3. Am început să petrec cât mai mult timp în soare şi să iubesc lumina zilei.

Soarele reduce mărimea tumorii canceroase şi nu cauzează cancer de piele, aşa cum se vehiculează astăzi. Este vorba de felul nostru de alimentaţie care duce la cancer de piele. Această afecţiune nu era întâlnită la strămoşii noştri în urmă cu mii de ani, când aceştia îşi desfăşurau întreaga activitate afară: locuiau, trăiau, munceau în aer liber, în soare.

4. Am înţeles că pacea interioară este hrana sufletului şi am început să iert.

Oricât ar fi de sănătoasă o dietă, nu este de ajuns dacă sufletul este plin de resentimente. Iertarea şi liniştea

sufletească modifică semnele vitale, regularizează pulsul cardiac, tensiunea arterială şi secreţia de adrenalină. Nu putem depăşi o afecţiune fizică sau psihică dacă suntem dominaţi de ură sau ranchiună.

“Oricine ar putea trăi sănătos până la 100 de ani, dar am devenit prea dependenţi de mâncare, de stilul nostru de viaţă şi de ură. Oamenilor le place să fie dependenţi de ură.Doar că ura ne “mănâncă de vii”, fără să ne dăm seama.” (Dr. Loraine Day)

5. Am început să merg mult pe jos, în orice condiţii atmosferice.

“Distanţa parcursă la prima “şedinţă” – după “o viaţă la pat” de 6 luni - a fost de 18 metri, dar

pentru mine a fost un lucru măreţ!”(Dr. Loraine Day). Pentru a înţelege cât de afectat este corpul nostru de sedentarism, iată o altă mărturisire memorabilă a doctorului Loraine Day: “Deşi mă însănătoşisem şi ajunsesem, în timp, să merg mult pe jos şi să fac gimanstică medicală acasă, mi-au trebuit alţi 3 ani de “aşteptare activă” ca organismul meu să capete rezistenţa necesară pentru a merge la o sală de sport.”

6. Am început să beau câte 8 pahare mari de apă pe zi.

“Imediat ce am început să beau multă apă, am simţit shimbări pozitive întâmplându-se în corp. Când

aveam cancer, avem simptome de multe alte afecţiuni: simptome de Parkinson, scleroză multiplă, buricele degetelor îmi amorţeau pentru că nu ajungea destul sânge la ele, episoade oribile de anxietate ţi depresie.” (Dr. Loraine Day) Corpul este 75% apă iar creierul este 85% apă. Pierdem 10 pahare de apă zilnic doar pentru că trăim ţi dacănu le punem la loc, sau dacă bem lichide dulci sau sărate (cola, sucuri, cafea, etc), putem accentua deshidratarea.

7. Am început să dorm de la ora 10 seara.

Hormonii de vindecare se produc în intervalul de timp cuprins între orele 10 p.m. – 02 a.m., însă cu o singură

condiţie, şi anume să dorim. Suntem construiţi să trăim în ritm cu natura, iar funcţiile organismului se încetinesc de îndată ce apune soarele. În societatea de astăzi, dominată de electricitate şi tehnologie, nu mulţi ne aliniem să respectăm această “regulă de funcţionare”. Să fie o întâmplare faptul că oamenii de la ţară sunt mai sănătoşi decât cei de la oraş?

“Această regulă funcţionează întocmai ca şi legea gravitaţiei: dacă ne aruncăm de pe o clădire, nu plutim în eter, ci cădem la pământ, chiar dacă negăm existenţa sa. La fel, dacă nu respectăm legile esenţiale de viaţă, ne îmbolnăvim, chiar dacă negăm existenţa bolii.” (Dr. Loraine Day)

8. Am decoperit Biblia şi am început să mă rog.

Dacă nu avem o susţinere, o credinţă într-o forţă mai mare decât a noastră care să ne ridice atunci când

 suntem la pământ, cu garda jos, şi avem nevoie de întăriri, vom fi doborâţi rapid. “Fără Dumnezeu, lucrurile mult mai mari decât noi care ni se întâmplă în viaţă, ne slăbesc atât de mult puterea personală (singura în care ne încredem) până la punctul în care nu ne mai rămâne nimic din ea şi suntem pierduţi.” Când îi încredinţăm viaţa noastră lui Dumnezeu, îi pasăm necazurile noastre Lui pentru  a se ocupa pentru o clipă de ele, ceea ce ne linişteşte şi ne ajută să ne recăpătăm puterea. Iar mai apoi nu uiţi să îi mulţumeşti, ca oricărui alt prieten care te ajută:“Chiar şi în momentele în care eram atât de bolnavă încât nu mă puteam ridica din pat şi nici măcar nu mă puteam hrăni, îi mulţumeam lui Dumnezeu că eram în viaţă. Şi, atât timp cât eram încă în viaţă, exista  o posibilitate să mă vindec - chiar dacă nu ştiam care este aceasta! “(Dr. Loraine Day)

9. Am început să mă rog pentru alte persoane.

“Când eşti la pământ, gândeşti că ţi se cuvine “să fii egoist”, să te rogi numai pentru tine, să te ajuţi doar pe tine. Dar uităm că vindecarea începe din inimă.” Chiar dacă suferinţa noastră este cruntă, simplul fapt de a ne ruga pentru alte persoane aflate în suferinţă, ne ajută să ne deschidem inimile şi să aducem mai bună bunătate în suflete care, devenind mai eficiente, ne vor susţine în vindecarea noastră.

Dacă Dr. Loraine Day a reuşit să se vindece, atunci şi noi avem o şansă.

Grăsimile care “ne slăbesc” sănătatea

Grăsimile trans sunt acea categorie de grăsimi nesaturate care nu se întâlnesc în natură, ci sunt create artificial. Ele se mai numesc şi grăsimi parţial hidrogenate.

Grăsimile parţial hidrogenate se folosesc astăzi în industria alimentară din multe “arii gastronomice”: fast-food, snack food, alimente prăjite, patiserii şi cofetării. Acestea au înlocuit grăsimile naturale, solide (untura, de exemplu) şi uleiuri de plante care se foloseau în trecut.

Privite la microscop, grăsimile seamănă cu nişte lanţuri lungi, alcătuite din hidrogen şi carbon. 

Grăsimile nesaturate conţin două lanţuri unite între ele printr-o legătură carbon-carbon la mijloc. Această legătură poate fi “îndoită”, formând un fel de literă “L”- ca în cazul grăsimilor nesaturate care se găsesc în natură (uleiuri vegetale) -, sau poate fi “răsucită” – cum este cazul grăsimilor artificale “trans”. Grăsimile saturate conţin un singur lanţ drept, fără nicio legatură.

Atenţie! Există câteva grăsimi trans care se produc natural în carnea animalelor rumegătoare (capre, oi, vaci, căprioare, antilope) dar şi în lapte, unt sau iaurt. Procentul de grăsimi trans-naturale din totalul grăsimilor din carnea rumegătoarelor este însă foarte mic, undeva între 2-5%. În legătură cu posibilele efecte diferite asupra sănătăţii ale acestor două tipuri de grăsimi-trans, studiile sunt controversate. Unii cercetători consideră că grăsimi trans-naturale (denumite “acizi graşi Omega 7” sau acid vaccenic) au efectul invers al grăsimilor trans-artificale, adică scad nivelul colesterolului “rău” şi al trigliceridelor. Alţi cercetători susţin că grăsimile trans-naturale sunt la fel de periculoase ca şi grăsimile trans-artificiale şi recomandă limitarea consumului în ambele cazuri.

Totuşi, dacă o prăjitură conţine grăsimi-trans în proporţie de 45%, o bucată de unt de vacă conţine grăsimi trans-naturale în proporţie de 4% din totalul grăsimilor. Oare care dintre aceste produse să fie mai dăunător?

Ştiai? Oxidarea grăsimilor trans-naturale la nivelul pielii pot cauza acel  miros  al pielii “ca de bătrân”.

De ce sunt rentabile grăsimile–trans? Să nu vă gândiţi că aceste grăsimi sunt mai folosite pentru că ar fi mai sănătoase! În niciun caz! Este vorba numai despre [rofitul producătorilor şi situaţia de piaţă. Binenţeles că nu există numai un singur motiv, ci motivele sunt nenumărate.

·         În primul rând, alimentele nu mai “râncezesc” pe rafturi, produsul este păstrat în stare nealterată un timp îndelungat. Dacă alimentele conţin grăsimi şi durează, durează, durează (!) - cum este cazul sandvişurilor de la fast-food, biscuiţilor din comeţ sau plăcintelor din patiserie care “nu mai expiră odată!”) -, atunci mai mult ca sigur acestea conţin grăsimi-trans.

·         Multe produse de patiserie “cer” grăsimi-trans pentru a se păstra solide la temperatura camerei – spre exemplu saleurile care “nu se topesc”, ci se usucă!

·         Grăsimile-trans sunt alternativa ce mai ieftină la reţetele cu unt.  Grăsimile parţial hidrogenate înlocuiesc cu succes reţetele de dulciuri care de altfel ar conţine unt. Dar cum untul e scump, sursele de unt puţine iar cererea de dulciuri e mare, grăsimile parţial hidrogenate (trans) rămân singura soluţie mai la îndemână a producătorilor.

De ce sunt periculoase grăsimile trans?

1. Chiar dacă grăsimile trans sunt “comestibile” (adică nu ne otrăvesc!), acestea perturbă activitatea lipazei. Lipaza - enzima care transformă grăsimile în acizi graşi şi glicerol - este o enzimă solubilă în apă care digeră, transportă şi metabolizează trigliceridele, grăsimile şi uleiurile din aproape toate organismele vii. Ea “lucrează” numai pe grăsimile saturate şi nesaturate naturale, şi nu poate metaboliza grăsimile-trans, motiv pentru care consumul de grăsimi trans creşte nivelul colesterolului “rău” din sânge  (LDL) şi reduce colesterolul “bun” (HDL). Această dizarmonie conduce mai departe la boli ale vaselor de sânge şi afecţiuni cardiace, hipertensiune arterială, obezitate şi diabet.

2. Deşi s-a demonstrat că grăsimile trans sunt în strânsă legatură cu diabetul şi prediabetul, nu se ştie mecanismul concret prin care se ajunge la aceste afecţiuni în urma consumului de grăsimi trans, studiile fiind încă sub investigaţie pentru a putea oferi o explicaţie exactă. Rămâne de urmărit.

3. Un studiu din 2003 publicat intr-un jurnal medical dedicat afecţiunilor nervoase şi neurologice, sugerează faptul că grăsimile-trans şi cele saturate cresc riscul bolii Alzheimer. În urma experimentelor pe şoareci s-a demonstrat faptul că grăsimile trans afectează memoria şi abilităţile de învăţare prin reducerea numărului de proteine esenţiale în creier (necesare pentru buna funcţionare neurologică) şi inflamează acele zone responsabile cu memoria şi judecata,.

4. Spre deosebire de alte tipuri de grăsimi, grăsimile trans sunt metabolizate diferit în ficat, unde interferă cu activitatea unei enzime (Delta 6 desaturaza) care transformă acizii graşi în prostaglandine şi acid arahidonic, esenţiale în funcţionarea celulelor. În prezenţa grăsimilor trans, funcţia acestei enzime este suprimată, ceea ce duce la afecţiuni hepatice sau la o funcţionare deficitară a acestui organ (şi de aici multiple dezechilibre metabolice în corp) fără ca noi să ştim acest lucru.

5. Un studiu din 2007 a demonstrat că fiecare creştere de 2% a grăsimilor trans din totalul numărului de calorii (energie) creşte cu până la 73% riscul de infertilitate la femei. Prin urmare, femeile care îşi doresc să conceapă un copil dar găsesc imposibil să rămână însărcinate, trebuie să renunţe (fără regrete!) la toate grăsimile trans din alimentaţie.

6. Un grup de cercetători spanioli au demonstrat că persoanele care consumă grăsimi trans au cu 48% mai multe “şanse” de a suferi de depresie, spre deosebire de cei care nu consumă aceste grăsimi.

Ştiaţi? Multe ţări şi state americane au stabilit producătorilor şi comercianţilor limite procentuale de folosinţă a grăsimilor-trans. Aceştia nu pot folosi grăsimi trans în fabircarea alimentelor într-un procent mai mare de 2-5%  din totalul grăsimilor, iar unele dintre aceste ţări le interzic total, spre exemplu Irlanda. În Australia margarina nu conţine grăsimi trans din anul 1996.

Cum ne protejăm de grăsimile trans? Pentru a elimina grăsimile trans din dietă trebuie să

renunţăm la toate alimentele care conţin “grăsimi parţial hidrogenate”. Acestea sunt simplu de recunoscut pentru că fac parte din “gaşca” alimentelor procesate şi se găsesc pe raftul supermarketurilor, în restaurantele de tip fast-food sau take-away şi în vitrinele  apetisante ale cofetăriilor! Grăsimile hidrogenate complet nu sunt atât de periculoase deoarece nu mai conţin grăsimi trans. Ideal ar fi să consumăm grăsimi din surse naturale, pe care corpul le recunoaşte şi ştie ce sa facă mai departe cu ele: ulei de plante şi seminţe presat la rece, ulei de peşte, peşte, nuci, seminţe, fructe grase (Avocado) sau grăsime animală din ouă, lapte, brânză, carne, cu moderaţie.

Atenţie! Feriţi-vă de combinaţia bombă de “grăsimi-trans – zahăr rafinat”.

Grăsimile trans şi laptele matern. Dacă mama are o alimentaţie bogată în grăsimi-trans, atunci în sângele său vor fi multe multe astfel de grăsimi, iar  atunci şi laptele matern va fi mai bogat în astfel de grăsimi, iar sângele bebeluşului va fluctua în grăsimi trans. Un studiu statistic atestă faptul că lapte spanioloaicelor conţin un procent de 1% grăsimi-trans, al franţuzoaicelor 3%, procente destul de mici în comparaţie cu americance, la care procentul este crescut la 7%.

Monoglutamatul de sodiu ne distruge creierul

Rafturile din supermarketuri - adevărate cimitire pline cu cutii, borcane, pungi, conserve in care "zace" , îngropată  în aştepare, hrana noastra de toate zilele. Nici nu respiră, nici nu răsuflă, nici nu mişcă.

Am să încep acest articol cu o atenţionare: “Cel mai bun lucru pe care îl poti face pentru creierul tău este să nu mai consumi MSG”. 

Toţi am auzit de droguri. Ştiaţi că cele mai multe dintre ele au la bază plantele? Spre exemplu, cocaina este un drog extras din arborele de coca, un arbust original din America de Sud. LSD (sau “inspiraţia artiştilor”!) este un drog “recreaţional” extras dintr-o ciupercă ce creşte pe boabele de orez. Opiumul, morfina şi heroina se obţin din “lacrimile” unei plante de grădină foarte atrăgătoare, o specie de

mac (Papaver Somniferum), “personalitatea” fiecărui drog fiind creată prin mici intervenţii aduse “în laborator”! Din aceeaşi plantă rezultă şi codeina, un medicament  care se găseţte în farmacii, prescris pentru afecţiuni pulmonare ca astm bronşic, insuficienţă respiratorie sau emfizem pulmonar. Să nu uităm de Marijuana, care nu este extrasă din nicio plantă ci, surprinzător, este însăşi planta, iniţial folosită ca medicament până când a fost interzisă. Mai are rost să spunem că alcoolul este produs în mod natural prin fermentarea sau distilarea unor plante? Sau că nicotina este substanţa activă dintr-o plantă – pe numele său tutun, tabac sau Nicotina Tabacum – care face parte din familia roşiilor, cartofului şi mătrăgunii?

Dar să nu vă impacientaţi (încă!), acest articol nu este despre droguri! Adică.. nu este despre drogurile mai sus menţionate pe care le ştim şi de care ne putem feri. Ci despre un “altfel de drog”, ascuns în majoritatea alimentelor procesate care se vând pe rafturi în magazine sau sunt servite în restaurante.

Este vorba despre un aditiv alimentar - pe numele său MSG sau monoglutamatul de sodiu – adăugat în alimente pentru a le potenţa gustul sau a da un gust exstraordinar chiar şi celor fără niciun gust. MSG este “un fel de drog” (de fapt, un drog!) extras dintr-o sursă naturală - ca şi celelalte droguri despre care am vorbit -,  mai exact din glutamatul din algele de mare.  

Şi dacă este un drog,  atunci de ce producătorii adaugă MSG în mâncare? La fel cum adaugă, în procesul de fabricaţie, acid citric, sirop de porumb, clorură de sodiu sau extras de chinină pentru a da gust acru, dulce, sărat şi respectiv amar unor alimente, adaugă şi “sare chinezească” sau monoglutamat de sodiu (MSG) pentru a da gust umami (cel de-al cincilea gust al nostru, cel mai bun gust, mai bun chiar decât gustul dulce) oricărui aliment “fără gust” sau a-l face pe cel deja bun la gust, şi mai bun.

Acest drog - denumit şi “sare chinezească” – este ingredientul secret din mâncarea chineazească. În prezent, se găseşte în mii de alimente procesate care ajung pe masa noastră: mezeluri de toate felurile, afumături, supă la plic, cipsuri, mancarea de tip fast-food, peste afumat, conserve de orice fel, vegeta şi foarte multe altele. Monoglutamatul de sodiu este o neurotoxină (excitotoxină) care stimulează şi contractă atât de tare celulele nervoase din creier – mai exact, din hipotalamus -,  încât la un moment dat acestea cedează.

Ce este hipotalamusul? Hipotalamusul este acea porţiune din creier care face legătura dintre sistemul nervos şi cel hormonal şi controlează temperatura corpului, activitatea glandelor endocrine, senzaţia de foame şi saţietate, senzaţia de sete, manifestările vegetative instinctuale de frică şi furie, reglează ritmul veghe-somn şi influenţează metabolismul.

        Ce sunt excitotoxinele? Sunt nişte substanţe chimice care stimulează excesiv celulele nervoase până când acestea se "scurt-circuiteaza" si “iau foc”. Dacă acest “foc neuronal” nu este stins, ci, din contră, este întreţinut de alte şi alte excitotoxine, atunci celulele “se ard” şi mor, ceea ce cauzează o permanentă deteriorare a sistemului nervos şi a creierului.

Într-un studiu pe puii de şoareci niciun semn de deteriorare mentală nu a fost vizibil imediat după ce li s-a introdus MSG în hrană, ci mai târziu, în perioada “adolescenţei”, când aceştia au început să nu mai dea randament în îndeplinirea “misiunilor” la care erau supuşi, iar peste un timp şi mai mare, s-au prostit “cu totul”! Şi dacă credeţi că acest studiu pe şoareci nu are niciun impact asupra noastră, vă spunem că

oamenii sunt de 5 ori mai sensibili la MSG decât şoarecii. Dacă până acum nu existau foarte multe studii despre impactul monoglutamatului de sodiu, astăzi cercetările recente dezvăluie că MSG este răspunzător pentru multe alte probleme de sănătate, şi nu doar pentru deteriorarea creierului, care rămâne însă încontinuare cea mai mare ameninţare.

Anumite organe din corp au receptori de glutamat, spre exemplu inima, iar o doza mare de MSG poate cauza tulburări de ritm sau chiar fibrilaţii arteriale. Din păcate, cei mai mulţi medici cardiologi nu fac legătura dintre MSG şi tulburările cardiace, astfel că pacientul primeşte doar tratament medicamentos iar originea afecţiunii rămâne nedepistată.

Consumul de MSG este în strânsă legătură cu depunerea grăsimii în jurul taliei – care trădează, de fapt, depunerea grăsimii în organele interne -, grăsime considerată “cea mai periculoasă”, fiind asociată cu arterioscleroza şi infarctul. Atenţie! O mare problemă cu MSG este aceea că se acumulează şi rămâne în sânge pentru perioade lungi de timp, ceea ce nu dă celulei nervoase posibilitatea de refacere.

Mamele şi copiii

Femeile însărcinate sau cele care îşi doresc să fie mămici pe viitor, trebuie să ia în considerare şi să reţină că aceste neurotoxine străbat bariera placentei şi ajung la făt, unde pot produce vătămări ireversibile ale creierului ţi sistemului nervos. După naştere, copilul poate suferi de afecţiuni precum autism,

agitaţie, nervozitate, ADHD, retard mintal, afecţiuni neruologice şi se poate deveni un copil anxios sau depresiv, izolat, cu tulburări de comportament şi adicţii de orice fel, dificultăţi de învăţare. Acest copil

este viitorul adult cu scleroză multiplă, Alzheimer, Parkinson, atac cerebral, depresie, migrene severe, dificultăţi de adaptare şi rezistenţă scăzută la stres, demenţă, boli psihice şi boli de nervi.

În acest sens, este mai mult o cerinţă decât o recomandare, faptul ca mama să aibă în timpul sarcinii o alimentaţie bazată mâncăruri proaspete, preparate în casă, şi să se ferească  de alimente din comerţ, chiar şi de cele cu etichete “eco” sau “bio”. Chiar dacă mama nu simte niciun efect negativ în urma consumului de MSG ţi crede că alimentul procesat respectiv nu îi face rău, trebuie să nu uite totuşi că acea cantitate de neurotoxină din sângele ei poate fi prea mare pentru creierul în dezvoltare al fătului.

Deşi este atât de periculos, monoglutamatul de sodiu este adăugat chiar şi  în mâncărurile destinate bebeluşilo (lapte praf, supe, piureuri), fără a ţine cont de faptul că cei mici sunt de 4 ori mai sensibili la MSG decât adulţii. Una dintre cauzele care justifică rejecţia bebeluşului pentru laptele mamtern şi preferinţa acestuia pentru laptele din comeţ (mai gustos!) este alimentaţia bogată în MSG a mamei în timpul sarcinii.

Iar acum, pentru că avem informaţia, cum ne ferim de MSG?

Multi dintre noi nu stim ca MSG este adaugat in prepararea a mii de produse alimentare, pentru ca pe eticheta produsului nu figureaza numele ca atare (glutamat monosodic), ci alte denumiri care par chiar prietenoase! Astfel, alimentele pot fi “fortificate cu proteine”, “ultra-pasteurizate”, sau pot contine “izolat proteic de soia”, “proteina din zer”, “concentrat proteic din zer”, “faina hidrolizata din cereale” sau “extras din drojdie”. Se considera ca alimentele care au ca ingredient extrasul din drojdie contin in 99% dintre cazuri si MSG. Alte denumiri pot fi mai simple, ca de exemplu, acid glutamic sau glutamat si atat!

Asadar, trebuie sa fim atenti atunci cand alegem de pe rafturile din supermarketuri alimente procesate sau, altfel spus, “de-a gata preparate” sau “pe jumatate pregatite”. Mai ales daca sunteti amatori de conserve de orice fel, fie din carne sau vegetale. In aceasta situatie, vegetarianismul nu ne protejeaza de MSG, ba, am putea spune ca, din contra, daca nu suntem atenti, ne arunca degraba in bratele sale.

Iata o lista a falselor “identitati” ale monoglutamatului de sodiu, sub care acesta poate aparea pe eticheta:

Acid glutamic sau E 620;

Glutamat;

Glutamat monopotasic sau E622;

Glutamat de calciu sau E623;

Glutamat de magneziu sau E625;

Glutamat de natriu;

Proteina hidrolizata din..;

Caseinat de calciu;

Caseinat de sodiu;

Extras din drojdie;

Nutrienti din drojdie;

Gelatina;

Proteina din zer;

Izolat proteic din zer;

Proteina din soia;

Concentrat proteic din soia;

Izolat proteic din soia;

Fiecare ingredient care contine “proteine” este suspect si trebuie analizat;

Fiecare ingredient care contine cuvintele “fortificat cu proteine “

Sos de soia;

Extras din sos de soia;

Umami

Salata verde, “painea” alimentatiei moderne

Cunosc stare de bine si sanatate pe care mi-o da consumul regulat de salata, si tocmai din acest motiv nu imi mai pot imagina viata fara ea. Am dezvoltat o relatie de “dependenta” careia -ciudat lucru!- nu i-am gasit pana acum nicio parte negativa. De cand am descoperit-o, am renascut, si de atunci nu am mai intalnit vreun aliment care sa-i semene in virtuti terapeutice si, cu atat mai putin, care sa o intreaca.

Multi dintre noi ne aducem aminte de salata numai atunci cand vrem sa ornam un platou cu aperitiv.

Frunzele verzi si fragede se aseaza “frumos” pe marginea platoului - pentru a mai adauga putina culoare si a da un aer “proaspat” branzeturilor si mezelurilor din farfurie. Ca orice alt element de ornament, la finalul mesei, frunzele de salata raman neatinse!

Pe de alta parte, salata este considerata  un aliment de sezon (desi este destul de rezistenta la frig!), motiv pentru care multa lumea o consuma numai vara, in amestesc cu rosii, ceapa verde si ridichi.

Importanta pe care o oferim oricarui aliment se poate lesne observa din proportia pe care o alegem la masa, in comparatie cu restul alimentelor. Spre exemplu, bolul mic de salata este doar un accesoriu pentru friptura de vita si cartofii prajiti.

Cati dintre noi credeti ca manaca un bol imens de salata verde zilnic? Pentru ca nu avem “in sange” acest obicei, ni se pare ciudat. Atunci as intreba, de ce consumul zilnic de paine nu ni se pare la fel de aberant? Nu este oare o salata mai hranitoare decat o paine alba?

Daca inca mai ai dubii, iata cateva motive pentru care merita sa iti schimbi parerea.

1. Atunci cand sunt mestecate, frunzele de salata elimina un fel de lichid laptos numit “lactucarium”.

Aceasta substanta este denumita sugestiv opiumul din salata, datorita proprietatilor sale sedative si analgezice. Consumul de salata produce o usoara senzatie de euforie, fiind recomandat in insomnie, dar si tuturor celor care isi doresc sa devina mai calmi si mai relaxati sau care vor sa isi imbunatateasca starea de spirit, in general.

2. Este foarte bine tolerata pentru cei cu probleme de digestie (gastrita, intolerante alimentare, ulcer, colecistita etc), fiind bogata in fibre usor digerabile.

3.  Contine o cantitate mare de vitamina K, vitamina care protejeaza in special femeile. Consumul de salata previne osteoporoza, menstruatiile abundente si pierderea de masa osoasa. Se pare ca aceasta vitamina limiteaza atrofierea neuronilor in boala Alzheimer.

4. Vitamina C din salata si din alte frunze verzi este cel mai bine asimilata in corp (ardeiul iute fiind exceptia). Vitamina C este un antioxidant si lupta impotriva radicaliilor liberi (reziduri de metabolism, toxine, poluare, medicamente, fum de tutun, etc.). Pe de alta parte, vitamina C contribuie la asimilarea fierului din salata, fiind de ajutor in afectiuni ca anemie, oxigenare scazuta, oboseala cronica, anxietate, lesin.

5. Salata este recomandata pentru mentinerea sistemului cardiovascular si prevenirea bolilor de inima (insuficienta cardiaca, hipertensiune, hipotensiune, arterioscleroza etc.). Pe de-o parte consumul de salata fluidizeaza sangele si il ajuta sa curga cu lejeritate prin vene, si pe de alta parte contine un “mix de minerale” esentiale pentru inima: magneziu, potasiu, calciu si fier.

6. Femeile insarcinate sunt sfatuite sa consume zilnic cate o portie mare de salata, pentru ca folatii  pe care aceasta ii contine contribuie la buna dezvoltare a sistemului nervos la fat, prevenind defectele de tub neural (segment din care se formeaza sistemul nervos).

7. Este un adjuvant in videcarea oricarei boli, deoarece aduce un aport impresionant de enzime. Enzimele ajuta la digestia si asimilarea mai buna a nutrientilor din hrana, folositi pentru constructie si vindecare. Pe de alta parte, organismul va folosi enzimele din salata pentru digestia urmatoarelor portii de hrana (alimentele gatit nu contin enzime!), si va pastra pentru vindecare enzimele “personale” pe care altfel le-ar fi folosit la digestie.

8. Datorita indexului glicemic 0, este recomandata diabeticilor si nu numai. Se pare  ca un nivel crescut al glicemiei in sange agraveaza orice tulburare psihica (de moment sau cronica).

9. Consumata zilnic, salata trateaza anxietatea, atacul de panica si depresia. Aceast lucru este posibil datorita continutului mare de vitamine B, in special B6. Vitamina B6 ajuta la sinteza in creier a  unui neurotransmitator (GABA) care calmeaza sistemul nervos. Din acelasi motiv este recomandata persoanelor agitate, nervoase, mereu “bate in priza” si insomniacilor.

10. Consumul de salata ajuta in afectiuni ca intestin permeabil si boli autoimune. In acest sens, meritul ii revine vitaminei  A, care reface mucoasa tractului digestiv. Ca urmare a acestei vindecari, putem incepe iar sa toleram din ce in ce mai multe alimente la care avem, in prezent, intoleranta. Tot ca urmare a vindecarii mucoasei, sistemul imunitar se regleaza si devine mai puternic (80% din sistemul imunitar este in intestine), ceea ce sustine vindecarea in bolile autoimune.

11. Salata verde contine 15 calorii pe 100 de grame, fiind ideala in orice regim de slabire, motiv pentru care se si recomanda cu inversunare!