O singura solutie la toate problemele de sanatate

Daca v-ati afla in fata unui seif care contine o mare comoara si nu ati sti combinatia, puteti  invinovatiti seiful sau proiectantul sau pentru acest lucru?

Dumnezeu, cand a conceput acest fabulos organism, a randuit si legile dupa care sa functioneze. Din fericire nu este ilegala incalcarea acestor legi, insa se pedepseste cu "moartea" si nu vorbesc aici de moartea naturala, de batranete. Pedeapsa aceasta nu vine imediat, ci "pacatosului" i se da o vreme sa se "pocaiasca". Cam asa functioneaza sanatatea si boala, sunt cumulative cu plata la scadenta. In acest articol vom vorbi despre cel mai important principiu de sanatate. Indata ce  intelegem acest complex mecanism, vom sti fiecare ce avem de facut, si in ce fel am deviat de la legile nescrise ale naturii.

Cheia longevitatii si sanatatii este insulina si procesele metabolice pe care le declanseaza acest hormon. Un roman normal consuma aproape 90 de kilograme de zahar pe an. Zahar ascuns in bauturile acidulate si mancarea procesata. Practic orice produs ambalat intr-o punga sau intr-un carton frumos colorat, contine zahar. Asta in timp ce, daca suntem sanatosi, in fiecare moment sangele nostru contine o singura lingurita de zahar.

 Daca e mai mult de atat avem de a face, la propriu vorbind, cu o situatie exploziva. Zaharul in exces practic explodeaza, generand un fel de foc metabolic. Avem nevoie de zahar in cantitati mici pentru a alimenta celulele, insa excesul forteaza corpul sa initieze niste mecanisme foarte complicate pentru a "stinge" acest foc. Efectele acestor procese sunt vizibile, ba chiar xxl de vizibile, in excesul de grasime corporala, purtata de tot mai multi semeni de-ai nostri. Ca sa intelegem mai bine ce inseamana aceste "rezerve", inchipuiti-va un autocamion cisterna care transporta combustibil. El nu are acces la acea imensa cantitate de carburant.

Organismul se protejeaza asfel stocand grasime. Pentru ca celulele musculare si organele sa nu fie "arse" de excesul de zahar, corpul blocheaza receptorii de insulina de pe aceste celule, insa nu si de pe celulele adipoase. Acest fenomen se numeste rezistenta la insulina. Practic, in diabet nu insulina este cauza, ci sensibilitatea la aceasta insulina sau mai bine zis lipsa de sensibilitate (nesimtitele celule) 

Insulina mai este numit si hormonul imbatranirii. Rolul acesteia de a scoate zaharul din sange si al muta in celule este unul secundar. De fapt, in primul rand ea este  un hormon de crestere, prin urmare stimuleaza dezvoltarea anormala a celulelor, tesuturilor si organelor, "ajutand" celulele sa se divida. Cand consumam mult zahar, insulina este secretata de pancreas pentru a muta zaharul din sange in celule. Dupa o scurta perioada de timp, cand zaharul in sange scade urmare acestui proces, ne simtitm obositi, iar dorinta de a consuma mai mult zahar (carbohidrati) este amplificata. De data asta pancreasul va face mai multa insulina. Procesul se repeta si nivelul de zahar scade iar sub limita normala. In timp, "muntii si vaile" glicemice produc rezistenta la insulina, cantitatile mari produse totusi de pancreas, il epuizeaza  si se ajunge la diabet. Dar pana atunci cantitatile mari de insulina stimuleaza celulele sa creasca si sa se multiplice. Celulele se divid foarte rapid pentru ca insulina este crescuta. 

Ce inseamana acest lucru?

Celulele care se divid accelerat au nevoie de colesterol. Asadar ficatul va trebui sa produca mai mult colesterol. Colesterolul este folosit la producerea acestor celule. Cand insulina este elevata, creste colesterolul dar creste si greutatea. Cei care au probleme cu colesterolul au probleme si cu greutatea. Celulele care se divid accelerat cresc riscul de cancer  (celule anaerobe care se multiplica exponential).

Celulele acelea in cresterea lor au nevoie de mai multi nutrienti si deci de mai mult sange. Prin urmare, va creaste si tensiunea arteriala atunci cand creste insulina. Cand tensiunea arteriala creste, fluxul marit din artere si vene pune inima la o munca foarte solicitanta iar riscurile cardiovasculare sunt si ele marite. Diabetul apare mai tarziu, atunci cand corpul dezvolta rezistenta la insulina. Poti sti ca ai devenit rezistent la insulina cand incepi sa iei in greutate dintr-o data, fara sa iti fi schimbat prea mult stilul de viata.

Acum sa enumeram cele mai frecvente boli de care romanii sufera:

   -Obezitate

   -Colesterol

   -Cancer

   -Boli de inima

   -Hipertensiune

   -Diabet 

   

Vedeti legatura, oameni buni? Insulina, aceasta este cheia. Pentru longevitate si sanatate tot ce trebuie facut este sa controlam nivelul insulinei si sa stabilizam glicemia. 

 Nivelul de zahar in sange poate fi in limite la  majoritatea populatiei, insa insulina trebuie masurata si din pacate aceasta nu se prea masoara. Degeaba nivelul zaharului este bun daca insulina este elevata tot timpul.

Cum putem scadea insulina?

Este cel mai simplu lucru din lume de facut. Daca ai oricare dintre simptomele descrise mai sus poti sa faci cateva lucruri:

   -Nu mai consuma paine, paste fainoase, cereale, orice aliment cu indice glicemic mare, intrucat acesta creste insulina dupa ce iti creste glicemia desigur. Poate va gainditi: nu pot face asta, imi plac pastele, painea, gogosile. Nu am destula vointa. Sa va marturisesc ceva! Nici eu nu cred in puterea vointei in cazul acesta. Asadar, cum iti reduci poftele de zahar? Cresti proteinele! Cresti grasimile! Nu e necesar sa rezistati tentatiilor ci mai degraba sa le ghidati. Cand nu va mai luati caloriile din carbohidrati, raman doar proteinele si grasimile. Sursele mele preferate de proteine sunt zerul si ouale crude sau fierte moi. Si mananc in medie 4 pe zi. Grasimi sanatoase: uleiul de peste (omega 3), untul vacilor care manaca iarba, untura de gasca si de rata, untul de cocos, avocado, semintele, nucile, lecitina din floarea soarelui sau din soia chiar si grasimea de porc. Mare grija la grasimea animala. In aceasta se stocheaza toate evetualele pesticide si toxine din hrana pe care a ingerat-o acel animal. E bine sa va procurati grasimile animale din surse sigure. Daca nu puteti, mai bine folositi nuci si seminte.

-Exista nutrienti care pot potenta insulina si o pot face mai eficienta. In special vitaminele din grupul B-urilor, zincul, magneziul, cromul si vanadiumul, iar cea mai buna sursa in care sunt combinate in proportii echilibrate aceste alimente sunt  stridiile si fructele de mare.

Nu pot incheia fara sa ma iau de "ei" din nou. Cei care duc un razboi nevazut cu intreaga omenire. E o lupta impotriva sanatatii si longevitatii noastre. Aceasta se da pe toate caile posibile: vaccinuri, aditivi, alimente modificate genetic, interzicerea unor plante, stabilirea dozelor maximale pentru nutrienti (vitC, VitD3, niacina), frecvente electromagnetice, si multe altele pe care nu mi le amintesc.

Am crescut cu o recomandare atat de cunoscuta. "Pentru sanatatea dumneavoastra evitati excesul de sare zahar si grasimi." Da, zaharul este criminal insa celelalte doua sunt chiar indicate si inca in cantitati destul de mari, atata timp cat nu sunt procesate cu antiaglomeranti, facute de om (grasimi hidrogenate), sau mai cu seama prajite. 

Va urma un articol despre sare, de ce e atat de importanta si cat de legata e de bolile autoimune, de absorbtia nutrientiilor dar mai ales a mineralelor.

   

Grăsimile care “ne slăbesc” sănătatea

Grăsimile trans sunt acea categorie de grăsimi nesaturate care nu se întâlnesc în natură, ci sunt create artificial. Ele se mai numesc şi grăsimi parţial hidrogenate.

Grăsimile parţial hidrogenate se folosesc astăzi în industria alimentară din multe “arii gastronomice”: fast-food, snack food, alimente prăjite, patiserii şi cofetării. Acestea au înlocuit grăsimile naturale, solide (untura, de exemplu) şi uleiuri de plante care se foloseau în trecut.

Privite la microscop, grăsimile seamănă cu nişte lanţuri lungi, alcătuite din hidrogen şi carbon. 

Grăsimile nesaturate conţin două lanţuri unite între ele printr-o legătură carbon-carbon la mijloc. Această legătură poate fi “îndoită”, formând un fel de literă “L”- ca în cazul grăsimilor nesaturate care se găsesc în natură (uleiuri vegetale) -, sau poate fi “răsucită” – cum este cazul grăsimilor artificale “trans”. Grăsimile saturate conţin un singur lanţ drept, fără nicio legatură.

Atenţie! Există câteva grăsimi trans care se produc natural în carnea animalelor rumegătoare (capre, oi, vaci, căprioare, antilope) dar şi în lapte, unt sau iaurt. Procentul de grăsimi trans-naturale din totalul grăsimilor din carnea rumegătoarelor este însă foarte mic, undeva între 2-5%. În legătură cu posibilele efecte diferite asupra sănătăţii ale acestor două tipuri de grăsimi-trans, studiile sunt controversate. Unii cercetători consideră că grăsimi trans-naturale (denumite “acizi graşi Omega 7” sau acid vaccenic) au efectul invers al grăsimilor trans-artificale, adică scad nivelul colesterolului “rău” şi al trigliceridelor. Alţi cercetători susţin că grăsimile trans-naturale sunt la fel de periculoase ca şi grăsimile trans-artificiale şi recomandă limitarea consumului în ambele cazuri.

Totuşi, dacă o prăjitură conţine grăsimi-trans în proporţie de 45%, o bucată de unt de vacă conţine grăsimi trans-naturale în proporţie de 4% din totalul grăsimilor. Oare care dintre aceste produse să fie mai dăunător?

Ştiai? Oxidarea grăsimilor trans-naturale la nivelul pielii pot cauza acel  miros  al pielii “ca de bătrân”.

De ce sunt rentabile grăsimile–trans? Să nu vă gândiţi că aceste grăsimi sunt mai folosite pentru că ar fi mai sănătoase! În niciun caz! Este vorba numai despre [rofitul producătorilor şi situaţia de piaţă. Binenţeles că nu există numai un singur motiv, ci motivele sunt nenumărate.

·         În primul rând, alimentele nu mai “râncezesc” pe rafturi, produsul este păstrat în stare nealterată un timp îndelungat. Dacă alimentele conţin grăsimi şi durează, durează, durează (!) - cum este cazul sandvişurilor de la fast-food, biscuiţilor din comeţ sau plăcintelor din patiserie care “nu mai expiră odată!”) -, atunci mai mult ca sigur acestea conţin grăsimi-trans.

·         Multe produse de patiserie “cer” grăsimi-trans pentru a se păstra solide la temperatura camerei – spre exemplu saleurile care “nu se topesc”, ci se usucă!

·         Grăsimile-trans sunt alternativa ce mai ieftină la reţetele cu unt.  Grăsimile parţial hidrogenate înlocuiesc cu succes reţetele de dulciuri care de altfel ar conţine unt. Dar cum untul e scump, sursele de unt puţine iar cererea de dulciuri e mare, grăsimile parţial hidrogenate (trans) rămân singura soluţie mai la îndemână a producătorilor.

De ce sunt periculoase grăsimile trans?

1. Chiar dacă grăsimile trans sunt “comestibile” (adică nu ne otrăvesc!), acestea perturbă activitatea lipazei. Lipaza - enzima care transformă grăsimile în acizi graşi şi glicerol - este o enzimă solubilă în apă care digeră, transportă şi metabolizează trigliceridele, grăsimile şi uleiurile din aproape toate organismele vii. Ea “lucrează” numai pe grăsimile saturate şi nesaturate naturale, şi nu poate metaboliza grăsimile-trans, motiv pentru care consumul de grăsimi trans creşte nivelul colesterolului “rău” din sânge  (LDL) şi reduce colesterolul “bun” (HDL). Această dizarmonie conduce mai departe la boli ale vaselor de sânge şi afecţiuni cardiace, hipertensiune arterială, obezitate şi diabet.

2. Deşi s-a demonstrat că grăsimile trans sunt în strânsă legatură cu diabetul şi prediabetul, nu se ştie mecanismul concret prin care se ajunge la aceste afecţiuni în urma consumului de grăsimi trans, studiile fiind încă sub investigaţie pentru a putea oferi o explicaţie exactă. Rămâne de urmărit.

3. Un studiu din 2003 publicat intr-un jurnal medical dedicat afecţiunilor nervoase şi neurologice, sugerează faptul că grăsimile-trans şi cele saturate cresc riscul bolii Alzheimer. În urma experimentelor pe şoareci s-a demonstrat faptul că grăsimile trans afectează memoria şi abilităţile de învăţare prin reducerea numărului de proteine esenţiale în creier (necesare pentru buna funcţionare neurologică) şi inflamează acele zone responsabile cu memoria şi judecata,.

4. Spre deosebire de alte tipuri de grăsimi, grăsimile trans sunt metabolizate diferit în ficat, unde interferă cu activitatea unei enzime (Delta 6 desaturaza) care transformă acizii graşi în prostaglandine şi acid arahidonic, esenţiale în funcţionarea celulelor. În prezenţa grăsimilor trans, funcţia acestei enzime este suprimată, ceea ce duce la afecţiuni hepatice sau la o funcţionare deficitară a acestui organ (şi de aici multiple dezechilibre metabolice în corp) fără ca noi să ştim acest lucru.

5. Un studiu din 2007 a demonstrat că fiecare creştere de 2% a grăsimilor trans din totalul numărului de calorii (energie) creşte cu până la 73% riscul de infertilitate la femei. Prin urmare, femeile care îşi doresc să conceapă un copil dar găsesc imposibil să rămână însărcinate, trebuie să renunţe (fără regrete!) la toate grăsimile trans din alimentaţie.

6. Un grup de cercetători spanioli au demonstrat că persoanele care consumă grăsimi trans au cu 48% mai multe “şanse” de a suferi de depresie, spre deosebire de cei care nu consumă aceste grăsimi.

Ştiaţi? Multe ţări şi state americane au stabilit producătorilor şi comercianţilor limite procentuale de folosinţă a grăsimilor-trans. Aceştia nu pot folosi grăsimi trans în fabircarea alimentelor într-un procent mai mare de 2-5%  din totalul grăsimilor, iar unele dintre aceste ţări le interzic total, spre exemplu Irlanda. În Australia margarina nu conţine grăsimi trans din anul 1996.

Cum ne protejăm de grăsimile trans? Pentru a elimina grăsimile trans din dietă trebuie să

renunţăm la toate alimentele care conţin “grăsimi parţial hidrogenate”. Acestea sunt simplu de recunoscut pentru că fac parte din “gaşca” alimentelor procesate şi se găsesc pe raftul supermarketurilor, în restaurantele de tip fast-food sau take-away şi în vitrinele  apetisante ale cofetăriilor! Grăsimile hidrogenate complet nu sunt atât de periculoase deoarece nu mai conţin grăsimi trans. Ideal ar fi să consumăm grăsimi din surse naturale, pe care corpul le recunoaşte şi ştie ce sa facă mai departe cu ele: ulei de plante şi seminţe presat la rece, ulei de peşte, peşte, nuci, seminţe, fructe grase (Avocado) sau grăsime animală din ouă, lapte, brânză, carne, cu moderaţie.

Atenţie! Feriţi-vă de combinaţia bombă de “grăsimi-trans – zahăr rafinat”.

Grăsimile trans şi laptele matern. Dacă mama are o alimentaţie bogată în grăsimi-trans, atunci în sângele său vor fi multe multe astfel de grăsimi, iar  atunci şi laptele matern va fi mai bogat în astfel de grăsimi, iar sângele bebeluşului va fluctua în grăsimi trans. Un studiu statistic atestă faptul că lapte spanioloaicelor conţin un procent de 1% grăsimi-trans, al franţuzoaicelor 3%, procente destul de mici în comparaţie cu americance, la care procentul este crescut la 7%.