Grăsimile care “ne slăbesc” sănătatea

Grăsimile trans sunt acea categorie de grăsimi nesaturate care nu se întâlnesc în natură, ci sunt create artificial. Ele se mai numesc şi grăsimi parţial hidrogenate.

Grăsimile parţial hidrogenate se folosesc astăzi în industria alimentară din multe “arii gastronomice”: fast-food, snack food, alimente prăjite, patiserii şi cofetării. Acestea au înlocuit grăsimile naturale, solide (untura, de exemplu) şi uleiuri de plante care se foloseau în trecut.

Privite la microscop, grăsimile seamănă cu nişte lanţuri lungi, alcătuite din hidrogen şi carbon. 

Grăsimile nesaturate conţin două lanţuri unite între ele printr-o legătură carbon-carbon la mijloc. Această legătură poate fi “îndoită”, formând un fel de literă “L”- ca în cazul grăsimilor nesaturate care se găsesc în natură (uleiuri vegetale) -, sau poate fi “răsucită” – cum este cazul grăsimilor artificale “trans”. Grăsimile saturate conţin un singur lanţ drept, fără nicio legatură.

Atenţie! Există câteva grăsimi trans care se produc natural în carnea animalelor rumegătoare (capre, oi, vaci, căprioare, antilope) dar şi în lapte, unt sau iaurt. Procentul de grăsimi trans-naturale din totalul grăsimilor din carnea rumegătoarelor este însă foarte mic, undeva între 2-5%. În legătură cu posibilele efecte diferite asupra sănătăţii ale acestor două tipuri de grăsimi-trans, studiile sunt controversate. Unii cercetători consideră că grăsimi trans-naturale (denumite “acizi graşi Omega 7” sau acid vaccenic) au efectul invers al grăsimilor trans-artificale, adică scad nivelul colesterolului “rău” şi al trigliceridelor. Alţi cercetători susţin că grăsimile trans-naturale sunt la fel de periculoase ca şi grăsimile trans-artificiale şi recomandă limitarea consumului în ambele cazuri.

Totuşi, dacă o prăjitură conţine grăsimi-trans în proporţie de 45%, o bucată de unt de vacă conţine grăsimi trans-naturale în proporţie de 4% din totalul grăsimilor. Oare care dintre aceste produse să fie mai dăunător?

Ştiai? Oxidarea grăsimilor trans-naturale la nivelul pielii pot cauza acel  miros  al pielii “ca de bătrân”.

De ce sunt rentabile grăsimile–trans? Să nu vă gândiţi că aceste grăsimi sunt mai folosite pentru că ar fi mai sănătoase! În niciun caz! Este vorba numai despre [rofitul producătorilor şi situaţia de piaţă. Binenţeles că nu există numai un singur motiv, ci motivele sunt nenumărate.

·         În primul rând, alimentele nu mai “râncezesc” pe rafturi, produsul este păstrat în stare nealterată un timp îndelungat. Dacă alimentele conţin grăsimi şi durează, durează, durează (!) - cum este cazul sandvişurilor de la fast-food, biscuiţilor din comeţ sau plăcintelor din patiserie care “nu mai expiră odată!”) -, atunci mai mult ca sigur acestea conţin grăsimi-trans.

·         Multe produse de patiserie “cer” grăsimi-trans pentru a se păstra solide la temperatura camerei – spre exemplu saleurile care “nu se topesc”, ci se usucă!

·         Grăsimile-trans sunt alternativa ce mai ieftină la reţetele cu unt.  Grăsimile parţial hidrogenate înlocuiesc cu succes reţetele de dulciuri care de altfel ar conţine unt. Dar cum untul e scump, sursele de unt puţine iar cererea de dulciuri e mare, grăsimile parţial hidrogenate (trans) rămân singura soluţie mai la îndemână a producătorilor.

De ce sunt periculoase grăsimile trans?

1. Chiar dacă grăsimile trans sunt “comestibile” (adică nu ne otrăvesc!), acestea perturbă activitatea lipazei. Lipaza - enzima care transformă grăsimile în acizi graşi şi glicerol - este o enzimă solubilă în apă care digeră, transportă şi metabolizează trigliceridele, grăsimile şi uleiurile din aproape toate organismele vii. Ea “lucrează” numai pe grăsimile saturate şi nesaturate naturale, şi nu poate metaboliza grăsimile-trans, motiv pentru care consumul de grăsimi trans creşte nivelul colesterolului “rău” din sânge  (LDL) şi reduce colesterolul “bun” (HDL). Această dizarmonie conduce mai departe la boli ale vaselor de sânge şi afecţiuni cardiace, hipertensiune arterială, obezitate şi diabet.

2. Deşi s-a demonstrat că grăsimile trans sunt în strânsă legatură cu diabetul şi prediabetul, nu se ştie mecanismul concret prin care se ajunge la aceste afecţiuni în urma consumului de grăsimi trans, studiile fiind încă sub investigaţie pentru a putea oferi o explicaţie exactă. Rămâne de urmărit.

3. Un studiu din 2003 publicat intr-un jurnal medical dedicat afecţiunilor nervoase şi neurologice, sugerează faptul că grăsimile-trans şi cele saturate cresc riscul bolii Alzheimer. În urma experimentelor pe şoareci s-a demonstrat faptul că grăsimile trans afectează memoria şi abilităţile de învăţare prin reducerea numărului de proteine esenţiale în creier (necesare pentru buna funcţionare neurologică) şi inflamează acele zone responsabile cu memoria şi judecata,.

4. Spre deosebire de alte tipuri de grăsimi, grăsimile trans sunt metabolizate diferit în ficat, unde interferă cu activitatea unei enzime (Delta 6 desaturaza) care transformă acizii graşi în prostaglandine şi acid arahidonic, esenţiale în funcţionarea celulelor. În prezenţa grăsimilor trans, funcţia acestei enzime este suprimată, ceea ce duce la afecţiuni hepatice sau la o funcţionare deficitară a acestui organ (şi de aici multiple dezechilibre metabolice în corp) fără ca noi să ştim acest lucru.

5. Un studiu din 2007 a demonstrat că fiecare creştere de 2% a grăsimilor trans din totalul numărului de calorii (energie) creşte cu până la 73% riscul de infertilitate la femei. Prin urmare, femeile care îşi doresc să conceapă un copil dar găsesc imposibil să rămână însărcinate, trebuie să renunţe (fără regrete!) la toate grăsimile trans din alimentaţie.

6. Un grup de cercetători spanioli au demonstrat că persoanele care consumă grăsimi trans au cu 48% mai multe “şanse” de a suferi de depresie, spre deosebire de cei care nu consumă aceste grăsimi.

Ştiaţi? Multe ţări şi state americane au stabilit producătorilor şi comercianţilor limite procentuale de folosinţă a grăsimilor-trans. Aceştia nu pot folosi grăsimi trans în fabircarea alimentelor într-un procent mai mare de 2-5%  din totalul grăsimilor, iar unele dintre aceste ţări le interzic total, spre exemplu Irlanda. În Australia margarina nu conţine grăsimi trans din anul 1996.

Cum ne protejăm de grăsimile trans? Pentru a elimina grăsimile trans din dietă trebuie să

renunţăm la toate alimentele care conţin “grăsimi parţial hidrogenate”. Acestea sunt simplu de recunoscut pentru că fac parte din “gaşca” alimentelor procesate şi se găsesc pe raftul supermarketurilor, în restaurantele de tip fast-food sau take-away şi în vitrinele  apetisante ale cofetăriilor! Grăsimile hidrogenate complet nu sunt atât de periculoase deoarece nu mai conţin grăsimi trans. Ideal ar fi să consumăm grăsimi din surse naturale, pe care corpul le recunoaşte şi ştie ce sa facă mai departe cu ele: ulei de plante şi seminţe presat la rece, ulei de peşte, peşte, nuci, seminţe, fructe grase (Avocado) sau grăsime animală din ouă, lapte, brânză, carne, cu moderaţie.

Atenţie! Feriţi-vă de combinaţia bombă de “grăsimi-trans – zahăr rafinat”.

Grăsimile trans şi laptele matern. Dacă mama are o alimentaţie bogată în grăsimi-trans, atunci în sângele său vor fi multe multe astfel de grăsimi, iar  atunci şi laptele matern va fi mai bogat în astfel de grăsimi, iar sângele bebeluşului va fluctua în grăsimi trans. Un studiu statistic atestă faptul că lapte spanioloaicelor conţin un procent de 1% grăsimi-trans, al franţuzoaicelor 3%, procente destul de mici în comparaţie cu americance, la care procentul este crescut la 7%.

Instabilitatea emotionala, un prim semn de deteriorare a creierului

Persoanele plangacioase, hipersensibile sau vesnic nemultumite, pe care ne simtim “obligati” sa le consolam mai tot timpul, ne obosesc si, pentru ca nu ne putem da peste cap ca sa le multumim, preferam sa le tinem la distanta.

La fel, ne ferim de cei cu tendinte agresive sau maniacale. Nici cei care se ingrijoreaza din orice si “fabrica” scenarii obsesive nu ne atrag aproape de ei. Unii ne sperie, altii ne transmit si noua starea lor negativa iar altii ne “trag in jos”. Poate ca, din exterior, comportamentele lor “instabile” par “capricii”, insa suferintele sunt reale si foarte “chimice”. Cel mai frecvent, aceste persoane au nevoie de restabilirea echilibrului de substante la nivelul creierului care se poate face printr-o nutritie corespunzatoare.

Cand trecem printr-o perioada stresanta, nu de putine ori starea de echilibru interior se clatina, devenim agitati, mai sensibili la stimuli externi si mai putin capabili de autocontrol. La fel  se intampla si in  momentul in care suferim de o boala acuta sau cronica. Pana si cea mai mica raceala sau durere de cap ne poate transforma in niste copii irascibili.

Acest lucru se intampla deoarece oricare dintre aceste situatii (stres, boala, lipsa somnului, malnutritie etc) “epuizeaza” sistemul nervos, il consuma sau ii “fura” nutrientii.

Insa, in cazul persoanelor sanatoase, aceste stari sunt trecatoare si dispar odata ce factorul declansator inceteaza. Nu este normal ca aceste dispozitii sa persiste sau sa fie incadrate la “trasaturi de caracter” (“Asa sunt eu!”). Aceasta incadrare le face sa para inofensive cand, de fapt, pot ascunde o adevarata problema de natura medicala.

Departe de a fi doar o conditie de ordin psihologic, instabilitatea emotionala ascunde cel mai frecvent un dezechilibru biochimic la nivelul creierului, dezechilibru care afecteaza functionarea normala a celulelor nervoase.

Instabilitatea emotionala persistenta poate fi primul semn de deterioare a sistemului nervos, de aceea nu trebuie incurajata, ci tratata.

Acest dezechilibru biochimic poate aparea din urmatoarele motive:

1. Scaderea productiei de ATP - o coenzima cu rol in productia de energie celulara; acest fpt afecteaa functionarea mitocondriilor..

2. Degradarea mielinei – invelisul izolator de protectie al nervilor – care acopera si protejeaza fibrele nervoase asemeni unui cablu de curent; in lipsa ei mielinei, fibrele nervoase s-ar “parli” din loc in loc, si ar produce “supraincalzirea” creierului si a sistemului nervos);

3. Scaderea productiei de neurotransmitatori care impiedica buna comunicare dintre celulele nervoase si dintre sistemul nervos si organe.

Persoanele care sufera de instabilitate emotionala nu se caracterizeaza intr-un singur fel, ci pot suferi diferite tipuri de tulburari:

·     1.     tulburari de personalitate (tulburarea obsesiv compulsiva care se manifesta prin teama exagerata a

unei persoane de anumite situatii cum ar fi teama de

      boala, de saracie, de microbi, de a nu uita usa 

      deschisa sau fierul de calcat in priza etc; 

    tulburarea narcisista, in care persoanele respective 

     au un simt crescut al propriei importante si simt nevoia 

     de a fi admirate, se cred superioare celorlalti insa,

      in schimb, in spatele acesti “masti” se ascunde o 

     slaba incredere in sine, fiind vulnerabile la cea mai 

     mica critica; tulburarea dependenta, in care persoanele devin foarte usor dependente de orice, iar cand isi “trateaza” o anumita dependenta, nu trece mult si apare

alta; tulburarea histrionica, in care persoanele

      respective simt nevoia sa atraga prin orice atentia 

      celor din jur;  tulburarea paranoica, cu suspiciune 

       fata de alte persoane, grandomanie;

Atentie. In general, o tulburare de persoanlitate care 

 nu este tinuta sub control atrage dupa sine o

alta tulburare de persoanlitate iar in timp se 

agraveaza, ceea ce poate duce la tulburari psihice. 

·       2.   tulburari de anxietate (frica irationala de orice, de “viata”, de viitor, de schimbare, de ce pot aduce cu sine unele situatii; teama de situatiile noi; dezvoltarea unor fobii si obsesii, comportamentele obsesiv-compulsive, atac de panica);

·       3. tulburari depresive (descurajare, stari de tristete inexplicabila aparute brusc, tendinta de suicid, ganduri despre moarte, pesimism “cronic”);

4.  tulburari de dispozitie (dificultatea de a mentine o stare psihica pozitiva in echilibru; calmitate, pozitivism, optimism, incredere, siguranta, placere; trecere brusca de la exuberanta la tristete, de la entuziasm la descurajare; usor influentati de intamplarile exterioare; sensibilitate “cronica” exagerata; abuz de substante)

Instabilitatea emotionala poate fi tratata sau ameliorata prin dieta Terry Whals, despre care vom vorbi intr-un articol viitor.