Astazi,
din ce in ce mai multe studii atesta faptul ca zaharul distruge creierul. Aceasta informatie nu mai poate fi
combatuta de catre cei cu interese mari. Exista oameni de stiinta care se
autointituleaza “anti-zahar” (antisugar)
si care, poate cu pretul vietii, au ales sa isi dedice intreaga viata cercetarii efectelor zaharului asupra
corpului si mintii umane.
Se
pare ca nivelul ridicat de zahar in sange este asociat cu un risc crescut de
dementa, chiar in randul celor “clinic sanatosi” ce nu au fost diagnosticati,
in prealabil, cu diabet. Prin urmare, nu trebuie sa asteptam ca nivelul
glucozei din sange sa atinga praguri “ de boala” pentru a lua masuri. O
glicemie cuprinsa intre 100-120 mg/dl (prediabet) ne expune unor riscuri imense,
chiar daca aceste valori par inofensive iar doctorii nici nu le iau in seama.
Aceasta
informatie a fost precizata in urma unui studiu inceput in 1994 si finalizat 19
ani mai tarziu, in 2013 (“Adult changesin Thought”/ ACT), o colaborare intre Group Health si Universitatea
Washington. Studiul s-a intins pe mai multi ani, timp in care cei 2000 de participantii
(barbati si femei, selectati “random”) vizitau clinica de cercetare la fiecare
2 ani, pentru examinare fizica si cognitiva.
Lucrurile
se complica daca avem o alimentatie bogata in zahar rafinat si suntem sedentari:
“Corpul transforma mancarea in
glucoza, deci nivelul de glucoza din sange depinde nu numai de ceea ce mancam,
dar si de cat de eficient lucreaza corpul nostru”,
precizeaza cercetatorul Paul Crane, unul dintre cei care sustin legatura dintre
consumul de zahar si dementa.
In acest sens, Paul Crane sustine mersul pe jos cativa kilometrii zilnic. Aceasta este cea mai buna activitate fizice ce poate reduce riscul de dementa si Alzheimer, pentru ca intensifica metabolismul individual in ritm lent, fara a suprasolicita alte functii in corp.
De ce este zaharul atat de daunator pentru creier?
1.
Zaharul formeaza radicali liber in
membrana creierului si impiedica
abilitatea de comunicare a celulelor nervoase. Ca urmare, memoria slabeste,
capacitatea de invatare scade, procesam din ce in ce mai greu informatiile si ne
stapanim slab emotiile, ceea ce duce la schimbari dese de dispozitie.
2.
Zaharul scade productia unei substante
chimice din creier (BDNF) fara de care creierul nu poate invata lucruri noi si
nu poate stoca amintiri. Se pare ca cei care au probleme in metabolismul
glucozei – diabeticii si prediabeticii – au un nivel scazut al BDNF in creier. La
fel, cu cat BDNF descreste, cu atat se agraveaza metabolismul glucozei, ceea ce
creste rezistenta la insulina. Nivelul scazut
de BDNF in creier este asociat cu afectiuni precum Alzheimer, depresie si dementa.
3.
Cercetarile au demonstrat ca un consum
zilnic de zahar afecteaza neurotransmitatorii de satietate din creier. Odata
ce mecanismul s-a defectat, “alarma rosie” nu mai functioneaza si deodata “intra”
si mai multa mancare! Nu mai simtim cand “pofta s-a incheiat” si nu mai suntem
in stare sa realizam ca suntem deja prea plini. Acest lucru este intocmai dorit
de producatorii si comerciantii de dulciuri carora, sa fim seriosi!, nici ca le
pasa de sanatatea noastra.
Acesta
este unul dintre mecanismele subtile prin care zaharul ne face dependenti de
el.
Cum ne
protejam de bolile psihice?
1.
Renuntam total definitiv la zahar.
2.
Adaugam in alimentatie mai multe grasimi Omega 3, care protejeaza creierul si celulele nervoase, in timp ce reducem grasimile trans si cele saturate.
Grasimi
trans si saturate care trebuie evitate 100%: margarina, prajelile
de orice fel, grasimea animala, produsele de patiserie, sosurile din comert, popcornul
(in special cel semipreparat, care se gateste la microunde), dulciurile de
orice fel (inghetata, prajituri, biscuiti, covrigi), produsele fast-food
(sadvisuri, shaorma, kebab, pizza), crantanelele, lactatele cum sunt laptele,
branza topita si cea grasa.
Grasimi
saturate care pot fi consumate cu moderatie: unt, oua,
carne slaba sau muschi, fructe de mare, nuci, lactatele de tipul iaurt, chefir
si branza slaba (doar daca nu exista intoleranta la lactoza).
Grasimile
nesaturate (polinesaturate si mononesaturate) trebuie sa reprezinte baza
alimentatiei: uleiurile de plante si seminte (uleiul de canepa, uleiul de in, masline,
nuci, mac, migdale etc), uleiul de peste, pestele, Avocado, nuci si seminte
hidratate sau incoltite.
3.
In loc de zahar, consumam fructe bogate
in antioxidanti, pentru a minimaliza “stricaciunile” produse de zahar la
nivelul membranei creierului. Cele mai sanatoase fructe sunt fructele de padure, urmeaza merele (si oricare alt fruct autohton), citricele (bogate in antioxidantul vitamina
C), fructele uscate (curmale,
merisor, afine, prune, smochine etc), strugurii
“de tara” (nu cei imensi, din supermarketuri) si ciresele.
