Vitamina A si refacerea mucoaselor

Pentru a  se descurca bine in intuneric, ochii nostri au nevoie de vitamina A.

In Grecia Antica, in urma cu 2400 de ani, efectele benefice ale vitaminei A erau deja cunoscute, chiar daca , pe atunci,  vitamina nu era descoperita. Hippocrate , parintele medicinei, recomanda pacientilor sai cu “vedea slaba” sa consume ficat de vaca. Dupa o scurta perioada de timp, vederea li se imbunatatea, chiar pe timpul noptii. Astazi stim ca, raspunzatoare  in acest sens, era vitamina A.

Vitamina A ajuta celulele epiteliale sa creasca iar pe cele lezate sa se refaca. Celulele epiteliale alcatuiesc pielea, mucoasele (captusala) tractului digestiv, urinar, reproducator, mucoasa ochilor, a nasului, urechilor, gurii, si se gasesc, de asemeni, in plamani si tractul urinar. Ele formeaza un strat de protectie impotriva germenilor din exterior, ajutand sistemul imunitar.

Fara vitamina A, aceste celule se “altereaza” (se “usuca”) si nu isi mai indeplinesc functia de “gardian” al sistemului imunitar, agentii patogeni patrund mai usor in organism atacand tesuri si organe. Spre exemplu, daca nu avem destula vitamina A, putem suferi des de infectii urinare, genitale, diverse tipuri de raceala, sinuzita, afte bucale, laringita, tulburari digestive, pulmonare, probleme ale pielii. Tenul ni se poate usca sau “ofili” prematur, apar riduri, pielea ni se “exfoliaza”  din loc in loc.

Putem lua vitamina A fie din plante (sub forma de beta caroten), fie din surse animale.

Beta carotenul din plante este convertit in vitamina A in intestinul subtire, unde niste enzime speciale “rup in doua” o molecula de betacatoren, pentru a forma doua molecule de vitamina A. Vitamina A din carne (in special, organe) si oua este absorbita rapid in corp, fara a fi nevoie de prezenta altor enzime speciale.

Atentie! In doze mari, vitamina A luata direct din suplimente sau produse animale, este toxica. Insa, beta carotenul (din plante si suplimente) nu este toxic, iar daca depozitam prea mult in tesuturi, singurul efect advers este faptul ca pielea capata o nuanta galben-portocalie!

Stiai? Ficatul de urs polar este cea mai bogata sursa de vitamina A, continand 13000-18000 IU per gram, mai mult decat destul pentru a produce, chiar si in doze mici, moartea prin otravire. Exploratorii Polului Nord, care ramaneau blocati din cauza ghetarilor ce se rupeau, nu aveau prea multe alternative de hrana, decat ursii polari. Imediat ce consumau ficat de urs, mureau prin supradoza de vitamina A.  

Surprinzator, absorbim mai mult beta caroten din vegetalele gatite! (sfecla rosie, morcos, rosii, ardei rosu, ardei verde, spanac, cartof dulce, pepene rosu, banana, portocale, mere etc).

Daca suplimentam dieta cu vitamina A (beta caroten), trebuie sa nu uitam de vitamina E, zinc si seleniu, ceilalti antioxidanti, “prieteni”, care sustin absorbtia si activitatea vitaminei A!